De aici a început o altă poveste de retail, care i-a adus atât experienţă teoretică, dar mai ales practică. Pasat îşi aminteşte cel mai mult partea anecdotică a perioadei petrecute la Flanco. „Se întâmpla frecvent să fim sunaţi cu probleme precum defectarea suportului de cafea la PC (adică slotul pentru CD despre care oamenii nu ştiau la ce foloseşte). Alţii băgau dischete în computer, deşi nu aveau unitate de dischetă„. Povestea lui cu Sharp a pornit însă după Flanco, când s-a mutat la Domo şi, odată cu preluarea gamei de electronice, s-a ocupat şi de acest brand, la acea vreme puţin prezent pe plan local. Între timp, Bogdan Pasat a preluat, la finele lui 2007, vânzările furnizorului de aparatură electronică JVC, poziţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul lui 2012.

Până la acel moment, prezenţa Sharp pe piaţa locală se făcea prin filiala din Austria care se ocupa de ţările din sud-estul Europei, alocând resurse proporţionale cu dimensiunea pieţelor din fiecare ţară. Au avut diverşi parteneri, schimbaţi de mai multe ori până acum patru ani când a fost ales un partener stabil - KTN Technology; punctual, au lucrat şi în mod direct cu retaileri. Partenerul a asigurat extinderea prezenţei mărcii pe toate canalele de vânzări - hipermarketuri şi cu retailerii electro-IT, ca Altex, Domo, Flanco, iar în acest moment, produsele Sharp sunt prezente peste tot în piaţă. Deşi brandul are o prezenţă foarte bună în lume, pe continentul european situaţia nu este la fel. Iar japonezii speră să schimbe lucrurile din acest an, odată cu deschiderea de birouri în toate ţările unde nu au existat până acum sucursale. „Se lucrează acum la partea birocratică pentru firma din România, căutăm sediu şi punem la punct restul detaliilor."

De ce acum? Pentru că, odată cu mutarea la Varşovia a centrului coordonator pentru afacerile central şi est-europene a fost creionată şi o nouă strategie. Operaţiunile din România sunt sub coordonarea directă a biroului din Polonia. Tot în Polonia există şi o fabrică de televizoare, iar prezenţa Sharp este urmare a unei investiţii directe realizată în urmă cu 12 ani.

Display-urile se fac însă în două fabrici din Japonia, în timp ce la polonezi se face concret doar asamblare. Piaţa autohtonă totală a televizoarele, în care sunt incluse LCD-uri, plasme şi televizoare cu  tub (CRT TV) este evaluată la 257 de milioane de euro, potrivit companiei de cercetare GfK, cu 15% mai mică decât valoarea din 2009, când se afla la circa 300 de milioane de euro. „Repoziţionarea brandului pe o piaţă care încă suferă nu e un lucru uşor, iar războiul preţurilor din prezent îngreunează şi mai tare misiunea„, explică Păsat. Din aceasta, Sharp ocupă sub 2%, cu o pondere mai mare pe segmentul de televizoare cu diagonale mari. „De la sub 2% cotă de piaţă pe televizoare vrem să ajungem la 5% în trei ani ca valoare„, estimează reprezentantul Sharp. „Până acum, pe diagonale mari suntem pe primele locuri, potrivit GfK, în timp ce pe diagonalele mici de-abia acum intrăm.„ Pentru a face o comparaţie, în piaţa vest- europeană, Sharp avea 57% din piaţa de televizoare cu diagonale mari, cu procente care urcă până la 80% în Marea Britanie. Pe piaţa locală, Sharp se bate cu producători precum Samsung, LG, Philips, Sony sau Panasonic, dar şi cu producători mai puţin cunoscuţi.

Dintre tehnologii, anul trecut modelele cu LED au evoluat mai bine decât cele cu cristale lichide (LCD), iar cele Smart, care permit conectarea la internet, au înregistrat rezultate mai bune decât modelele 3D, conform datelor oferite de GfK.

Dincolo de televizoare, Sharp are în plan să se extindă pe plan local şi din punctul de vedere al gamei de produse, prin lansarea de frigidere din gama de lux, aere condiţionate, purificatoare de aer cu Plasma Cluster şi cuptoare cu microunde. În primă fază, în biroul local al companiei japoneze vor lucra patru-cinci angajaţi, iar în doi ani vor fi de două ori mai mulţi, apreciază Păsat. Până la urmă însă, în ecuaţia planurilor de afaceri contează şi banii de pe cardurile cumpărătorilor şi predispoziţia lor pentru cheltuieli.