Pe o piata in cadere libera insa - valoarea anuala a vanzarilor de vin a scazut de la 500 de milioane de euro in 2008 spre 350 de milioane de euro anul acesta, conform estimarilor - cele mai consistente felii sunt adjudecate de companii ca Murfatlar, Vincon, Cotnari, Halewood, Jidvei, Tohani sau Recas. Sunt insa si multi investitori cu afaceri de dimensiuni mici, printre care se numara Daniel Guzu (care a cladit si vandut afacerea cu vopsele Fabryo) sau chiar guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. In astfel de conditii, castigarea de cota de piata presupune o adevarata batalie. Gama vinurilor lui Valvis iese la lupta cu destule munitii: bugetele de investitii si de promovare pot fi crescute, iar daca vanzarile merg bine, "doar cerul e limita", promite entuziasmat antreprenorul.

De profesie arhitect, Valvis a facut si un proiect pentru un conac pe care sa-l ridice in Samburesti si, desi marturiseste ca s-a atasat de toate brandurile pe care le-a construit de la zero, spune ca aceasta afacere vrea s-o pastreze in familie. Vinurile nu-i ocupa exclusiv timpul lui Valvis, care se implica de regula in toate deciziile ce trebuie luate - de la designul etichetei si pana la "reteta" la care lucreaza vinificatorul francez adus special pentru a lucra la aceste produse. Intre afacerile pe care le mai are antreprenorul se numara agricultura eco (spune ca a produs prima sarja de porumb organic), energia verde si o noua investitie in domeniul apelor minerale. Aqua Carpatica, prezenta acum doar pe rafturile din Auchan, este in curs de listare in retelele de magazine, iar investitiile in acest proiect, dezvoltat de la zero, ajung la 15 milioane de euro, dintre care 9 milioane de euro reprezinta o linie de finantare cu BCR.

"Am vrut sa lansam apa in vara, ar fi fost un moment mai potrivit, dar din motive tehnologice n-am reusit", spune Valvis.Piata de ape minerale, cu o valoare anuala estimata la peste 300 de milioane de euro, este puternic concurentiala, reunind companii ca Romaqua (cu Borsec, Stanceni si Aquatique), Coca-Cola HBC (cu Dorna, Izvorul Alb si Poiana Negri), European Drinks (cu Izvorul Minunilor si Hera), dar si firme de dimensiuni mai mici, ca Apemin Tusnad, Carpatina sau Rio Bucovina. Pentru ca una din resursele naturale notabile ale Romaniei sunt apele minerale, importurile sunt nesemnificative, detinand, in decursul anilor, doar cote de piata cu o singura cifra.

Cand a vandut afacerea cu ape minerale catre imbuteliatorul autohton al Coca-Cola, contractul avea o prevedere ce se referea la faptul ca Valvis avea interdictie in dezvoltarea unei alte afaceri in domeniul apelor minerale vreme de cativa ani. Acesti ani au trecut, iar antreprenorul a descoperit, tot in nordul Moldovei, un alt izvor care i-a captat atentia. Sa impuna acum o alta marca de apa minerala nu-i floare la ureche, dar n-a fost nici in trecut deloc usor sa vanda apa minerala plata, cand oamenii beau fie apa de la robinet, sifon sau apa carbogazoasa. La fel de bizara parea, cu zece ani in urma, hotararea lui de a pune pe piata lactate ecologice, intr-o vreme in care nu numai ca retelele moderne de magazine (ce se numarau pe degetele unei singure maini) nu aveau raioane specifice, ca acum, dar cumparatorii nici nu prea stiau ce anume erau alimentele de tip bio.

Vremurile s-au schimbat insa, iar rafturile cu produse bio sunt tot mai generoase; la fel, apele minerale au castigat teren, iar cea plata are consumatori fideli, chiar daca si acum sunt imbuteliatori de ape minerale care adauga suplimentar in apa dioxid de carbon, pentru ca apele pe care le vand sa aiba traditionalele bule. Ani in sir, consumul de apa minerala a crescut, ajutat de cresterea puterii de cumparare, iar oamenii au ajuns sa bea, in medie, 50-60 de litri pe cap de locuitor pe an, in conditiile in care media in Europa Centrala si de Est este de 95 de litri.

Care este pretul noii ape? Cum niciunul dintre produsele pe care le-a inventat "n-a fost ieftin si am castigat cu ele cota de piata in timp record", si Aqua Carpatica se pozitioneaza de la bun inceput cu un pret mai mare cu 10-20% decat cele mai vandute ape de pe piata. Asa cum nici vinul pe care l-a pus in rafturi, cu un aer usor cosmopolit, nu are cel mai accesibil pret, iar numele sub care isi face acum prezentarea, Rouge de Roumanie, duce mai degraba cu gandul catre istoria familiilor boieresti de pe cartea de vizita a Samburestiului.