La polul opus se plaseaza alte companii din domeniul lactatelor, atat din primul esalon, cat si de dimensiuni mai mici, care fie isi restructureaza afacerile, fie inchid unitati de productie. Un exemplu graitor este Lactalis, care a preluat in urma cu trei ani afacerea LaDorna intr-o tranzactie cu o valoare evaluata ce se plaseaza intre 70 si 90 de milioane de euro. Francezii care au cumparat afacerea dezvoltata de omul de afaceri Jean Valvis inchid acum fabrica de branzeturi de la Suceava si 14 puncte de colectare a laptelui din Suceava, Constanta si Tulcea, conform Ziarului Financiar, care citeaza informatii publicate in Monitorul Oficial. Marca LaDorna, conceputa si dezvoltata in Romania, ar putea ajunge sa fie produsa pe alte piete si apoi importata pentru a ocupa, si pe viitor, un spatiu pe rafturile din magazinele locale. De altfel, topul procesatorilor de lactate este dominat de multinationale: Danone, Friesland-Campina, Hochland si Lactalis, singura companie cu capital autohton care se lupta umar la umar cu strainii fiind Albalact. Afacerea dezvoltata de omul de afaceri Raul Ciurtin a trecut de la statutul de firma falimentara, in urma cu 12 ani, la o companie care a crescut din primul trimestru din acest an cu 30% fata de perioada similara a anului trecut. Cota de piata a castigat anul trecut si liderul, Danone, ale carui volume au fost anul trecut mai mari cu 10% fata de 2009; cifra de afaceri a ajuns la 113 milioane de euro.

Piata lactatelor, care are o valoare anuala estimata la circa un miliard de euro, a pierdut teren in ultimii ani, mai cu seama in valoare. Chiar daca volumele vandute se mentin la un nivel similar cu cele din anii anteriori, cumparatorii prefera acum sa cumpere produse mai ieftine.

Lactalis se numara insa intre cei care se regrupeaza pentru a-si eficientiza afacerile. Intr-o situatie incomoda se afla insa Brailact Bucuresti, pentru care Tribunalul Bucuresti a dispus inceperea procedurii de dizolvare, potrivit unui raport trimis de companie Bursei de Valori Bucuresti. Cererea de lichidare a companiei a fost depusa de administratorul judiciar Rudicom IPURL si de administratorul companiei Ioannis Mythis. Compania, care producea lactatele Brenac, a avut in 2009 (cand a intrat in insolventa) afaceri de circa 6 milioane de euro si pierderi de peste 1 milion de euro, in timp ce datoriile totale depaseau 10 milioane de euro.

Nici Tnuva, o investitie israeliana greenfield, nu are o situatie prea roz comparativ cu planurile declarate la intrarea pe piata, cand tinteau sa ajunga in topul procesatorilor. Nu numai ca nu a intrat intre primii cinci, dar in primavara acestui an a renuntat la ferma de vaci din Adunatii-Copaceni (langa Bucuresti) in care a investit opt milioane de euro si care a raportat pierderi in fiecare an. Mai mult, cifra de afaceri a companiei in 2009 a fost de 21 de milioane de euro, iar pierderile au fost si mai mari, de 22 de milioane de euro.

Acestea sunt doar cateva exemple, insa numarul firmelor de mici dimensiuni, mai putin vizibile si care au suferit cel mai aprig, a scazut drastic.

Cu siguranta insa ca in aceasta perioada, cand unele firme nu mai pot pastra ritmul, supravietuitorii au sansa sa-si creasca vanzarile si cotele de piata. La fiecare colt pandeste insa riscul ca aceste plusuri sa afecteze profiturile, pentru ca producatorii poarta un permanent razboi al preturilor.