Goana după cupoane. Câte milioane de euro dau românii anual pentru a obţine reduceri

Autor: Anca Barbulescu Postat la 20 martie 2013 233 afişări

Românii au scos din buzunar peste 24 demilioane de euro pentru cupoane de reduceri în2012. Cum arată unul dintre puţinele domenii din economie care încă mai înregistrează creşteri de cel puţin 30% de la un an la altul?

TREI SFERTURI DIN CUMPĂRĂTURILE DE CUPOANE PENTRU REDUCERI DE GRUP SE FAC CU PLATA PRIN CARD BANCAR, nivel cu care niciun alt magazin de pe internet din România nu se poate lăuda. Restul banilor vin prin transfer bancar, în cuantum de aproximativ 20% din totalul comenzilor, iar diferenţa e acoperită de plata prin SMS, prin terminalele fixe precum Qiwi sau ZebraPay şi, nu în ultimul rând, ramburs. Concret, în jur de 18 milioane de euro au fost plătite cu cardul pe site-urile de cupoane de reduceri, echivalentul a aproximativ 8,2% din valoarea totală de 220 de milioane de euro a plăţilor realizate anul trecut cu cardul pe internet (cu 38% peste nivelul din 2011) pentru 4,1 milioane de tranzacţii, conform datelor PayU.

Epicentrul industriei reducerilor de grup rămâne în continuare Bucureştiul, mai ales dacă sunt luate în calcul şi cupoanele pentru produse şi servicii naţionale, majoritatea cumpărate tot de bucureşteni, provincia însemnând mai puţin de o treime din întreaga piaţă. Concret, aproximativ 75% din piaţa de cupoane aparţine Capitalei, care este „cu câţiva paşi în faţa provinciei din punctul de vedere al dezvoltării comerţului în ansamblu, lucru care se vede inclusiv în domeniul reducerilor colective„, explică Andrei Ştefan.

Consumatorii din ţară sunt de altfel mai puţin obişnuiţi cu tranzacţiile cu cardul bancar pe internet, preferând să meargă la bancă pentru a face un transfer sau chiar să plătească ramburs. Pe de altă parte, provinciei îi lipseşte o infrastructură locală a cupoanelor de reduceri, mai exact o serie de companii locale care să înţeleagă modelul de business şi să activeze în această industrie la nivel local, crede antreprenorul din spatele Redutti. Există totuşi câteva exemple de oraşe unde piaţa a început să ia amploare, precum Iaşi sau Timişoara, însă provincia este încă destul de neacoperită, iar potenţialul de creştere este foarte mare, mai ales având în vedere dinamica acestui segment de piaţă. În cifre, Iaşi însumează 2,4% din sumele plătite de consumatori pentru cupoane de reduceri, Timişoara reprezintă 1,7%, iar Braşov şi Constanţa au o pondere de aproximativ 1,4%, respectiv 1,3%.

PERSPECTIVELE SUNT POATE PRINTRE CELE MAI SPECTACULOASE DIN ÎNTREAGA ECONOMIE ÎNCĂ DEFINITĂ DE CRIZĂ SAU, MAI DEGRABĂ, DE NOUA REALITATE ECONOMICĂ. Reducerile de grup din România sunt însă una dintre cele mai fragmentate industriidin lume, alături de piaţa din India, observă Ştefan, care se ocupă în prezent de extinderea Redutti.ro la nivel european, în primă fază în Marea Britanie şi apoi în Franţa, Italia şi Germania. Numai britanicii cheltuie anual peste 300 de milioane de lire sterline pentru reduceri colective, „întreaga piaţă europeană fiind probabil de aproximativ 1,5 miliarde de euro într-un an„, conform estimărilor antreprenorului. Tot în Marea Britanie, Groupon, de exemplu, care deţine 80% din piaţă, vinde cupoane a căror valoare într-o singură zi se apropie de vânzările din România dintr-o lună întreagă.

La noi piaţa ar urma să aibă un ritm de creştere similar anul acesta, ceea ce înseamnă că valoarea cupoanelor achiziţionate ar urma să depăşească 30 de milioane de euro. Valoarea produselor şi serviciilor cumpărate şi, în general, a afacerilor generate pe seama reducerilor colective este mult mai ridicate, deşi destul de greu de cuantificat. Pe de-o parte, cupoanele se traduc în vânzări care poate altfel n-ar fi avut şanse să se finalizeze, iar realizate independent, în afara cupoanelor de reduceri, achiziţiile ar avea o valoare  dublă sau poate chiar mai ridicată.

O saturare a pieţei, despre care s-a vorbit în industrie în contextul problemelor cu care se confruntă Groupon la nivel mondial, dar şi al unei bule care eventual s-ar fi spart şi ar fi adus domeniul la un nivel stabil şi nu foarte ridicat, nici nu intră în discuţie. Aceasta pentru că există cerere din partea consumatorilor, mai ales că s-a format chiar o categorie de aşa-numiţi vânători de reduceri, iar „modelul de business şi-a găsit un loc stabil în mixul de marketing din zona serviciilor de îngrijire personală, a restaurantelor sau a agenţiilor de turism„, spune antreprenorul din spatele Redutti.ro.

Este drept, vânătorii de cupoane au devenit mai liniştiţi, odată ce s-au obişnuit cu existenţa unor astfel de oferte pe care nu mai ţin să le exploateze în acelaşi ritm de până acum, dar sunt în continuare o categorie destul de importantă de cumpărători ai reducerilor de grup. La mijloc mai e şi cercul, de astă dată deloc vicios, format de cumpărători şi de companiile deschise spre reducerile colective, care se vor antrena unii pe alţii. „Este bulgărele de zăpadă care va susţine creşterea pe termen lung a industriei„, punctează Andrei Ştefan.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/comert/goana-dupa-cupoane-cate-milioane-de-euro-dau-romanii-anual-pentru-a-obtine-reduceri-10678655
10678655
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.