Numărul celor care îşi iau notiţe pe telefon ori pe calculator este încă redus, după cum observă Emil Deliu, în condiţiile în care generaţia actuală, cea care consumă produse de papetărie, a fost educată cu „stiloul şi caietul“. În plus, şcolile formează în continuare tineri care găsesc indispensabile produsele de scris şi hârtia.

„Nu-şi notează nimeni nici pe telefon, nici pe calculator, toată lumea scrie cu pixul pe hârtie. În următorii zece ani, din punctul de vedere al papetăriei nu cred că vor exista modificări dramatice. Poate se va tipări mai puţin, dar oferta de la bănci tot pe hârtie o să fie şi în zece ani. Contractul nu va fi trimis pe e-mail pentru a fi semnat electronic“, este de părere Emil Deliu.

Industria s-a adaptat însă schimbărilor impuse în birouri. „Catalogul clasic de papetărie a dispărut, s-a transformat în catalog de «office supplies». Papetăria a devenit doar un capitol din acest catalog, alături de echipamente şi consuma-bile IT, table şi proiectoare interactive, produse de protocol şi de curăţenie“, spune Dan Faţi. Vânzările online sunt cele care au căpătat atenţia companiilor de profil, fiind „noul trend de achiziţie“.

„În cazul nostru, în strategia de dezvoltare ne propunem un obiectiv de 10% din totalul businessului (pe online – n.red.). Comparativ cu celelalte canale de vânzare, 
online-ul este încă un mediu tânăr, dar efectele şi creşterile sunt vizibile de la trimestru la trimestru“, a mai spus Dan Faţi.

Jucătorii din această piaţă spun că nu există studii care să ateste valoarea acesteia, dar se pun de acord asupra unei estimări: se ridică la aproximativ 150-200 milioane de euro, sumă ce nu include echipamentele IT. O piaţă cu atâta loc de consolidare nu a fost ocolită nici de fondurile de investiţii. În 2011, Oresa Ventures cumpăra afacerea RTC Proffice, care realizează cel mai mare rulaj din acest sector, strategia suedezilor fiind să-şi facă loc tocmai în sectoarele unde este ne-voie de consolidare, să crească prin achiziţii, fără să se grăbească la exit. Până acum, achiziţia de consolidare a RTC s-a lăsat aşteptată, iar compania s-a orientat spre creşterea organică. Afacerile companiei s-au apropiat de 27 milioane de euro anul trecut, dar mai este loc de creştere până la nivelul din 2009.

Distribuţia de papetărie este o piaţă a antreprenorilor români, iar istoria celor activi în piaţă adună deja 15-20 de ani. Marius Avram a început să construiască în urmă cu 17 ani o afacere axată pe importul şi distribuţia de birotică şi papetărie. A ajuns la venituri de 4 milioane de euro şi a făcut şi pasul în retail, prin magazinele Autograf. Într-o discuţie cu revista Business Magazin, Avram vorbea despre extinderea Autograf şi observa că anumite produse ajung la sfârşitul vieţii pe piaţa de papetărie, iar în portofoliu şi-au făcut loc articolele de curăţenie şi de protocol.

În peisajul retailerilor de profil, în 2014, Dacris a lansat Lolol, un concept store din domeniul papetăriei, la parterul Mario Plaza. Dan Faţi spune că este un magazin experimental, adus pe piaţă deoarece chiar şi în această perioadă „ex-trem de tehnologizată“. Interacţiunea dintre om şi produs este foarte importantă atât pentru clienţii finali, cât şi pentru cei B2B. În martie, compania a inaugurat un showroom cu peste 5.000 de produse în zona de nord a Bucureştiului.

Dacris şi-a bugetat anul acesta o creştere de 15% a afacerilor, ceea ce i-ar permite să ajungă la nivelul din 2008, anul de aur dinaintea crizei financiare.

„Există semnale care anunţă creşterea consumului de papetărie în zona B2B, dar şi creşterea liniilor de business relativ noi în portofoliul Dacris: echipamente IT, dar şi produse de protocol şi de curăţenie. Aşteptăm şi creşterea volumelor din online, noul canal de vânzare în care am investit constant în ultimii ani, iar rezultatele încep uşor-uşor să devină relevante“, mai spune Dan Faţi, care are aşteptări şi de la tipografia din portofoliul Dacris.

Un element inedit în piaţa de papetărie este că nu a scăzut consumul de hârtie, aşa cum s-a întâmplat în Europa de Vest. Companiile tipăresc mai mult, spune Emil Deliu. Exerciţiul de imaginaţie propus celor din această industrie arată că tehnologia va lua locul multora dintre produsele tradiţionale, iar birourile se vor reconfigura. Încă de pe acum orice spaţiu poate fi folosit ca loc de lucru, iar mobilitatea angajaţilor a devenit importantă. Se lucrează de acasă, din metrou, la cafeneaua din colţ, astfel că biroul devine „digitalizat, interconectat şi informal“.