De ce nu se gasesc mezelurile Sergiana in hypermarket

Postat la 17 martie 2009 3377 afişări

Export sau multe compromisuri in Romania. Sunt cele doua variante pentru viitorul pe termen mediu al Sergiana, unul dintre putinii producatori locali de mezeluri ale carui produse nu se gasesc (inca) in galantarele hipermarketurilor.

 

Singurul mod in care Neculoiu ar putea scapa de intrarea in hipermarketuri ar fi exportul. A descoperit cu ocazia a diferite targuri ca exista cerere pentru produse ca ale lui, dar deocamdata nu se poate: Romania are interdictie la export deoarece nu a incheiat inca procesul de vaccinare impotriva pestei porcine (in 2007, epidemia de pesta porcina izbucnita la fermele din Timis a adus pierderi de aproape 8 milioane de euro americanilor de la Smithfield). In prezent, Romania are voie sa exporte doar mezeluri tratate termic (fierte la 72 de grade), urmand ca pana in 2010 sa declare ca a terminat campania de vaccinare pentru a se ridica interdictia de export. In caz contrar, ar deveni interzis consumul carnii romanesti inclusiv pe piata nationala. “Avem multe cereri pentru export, de exemplu din partea unor lanturi de supermarketuri din Germania pentru produsele crud-uscate”, spune Neculoiu. In prezent, Sergiana exporta foarte putin in Italia, Spania si Anglia, acolo unde sunt comunitati mai mari de romani. Pentru atunci cand va putea exporta, omul de afaceri brasovean isi pune mari sperante in produsele traditionale, in special in cele crud-uscate.

 

Cand se gandeste la viitor, omul de afaceri brasovean mizeaza pe faptul ca oamenii nu vor trece la mezeluri mai ieftine, asa cum spun cele mai multe voci din piata. “Desi e criza, eu vreau sa merg pe aceeasi idee, sa fabric aceleasi produse, chiar daca sunt mai scumpe”, spune el. Neculoiu povesteste ca la un moment dat a incercat sa introduca in mixul de produse un salam foarte ieftin, dar a fost nevoit sa-l scoata de pe piata dupa doar cateva saptamani, deoarece clientii au crezut ca este un fals. Iar intr-un an complicat cum va fi 2009, Neculoiu e hotarat sa nu renunte la strategia pe care si-a conturat-o in urma cu cativa ani, considerand ca “intr-un an de criza trebuie sa faci orice pentru a te dezvolta, evident controlat, pentru a fi pregatit cand va incepe din nou cresterea cererii”.

 

Astfel, Neculoiu are de gand sa creasca anul acesta capacitatea de productie pentru a ajunge la acoperire nationala. “Scenariul e simplu”, spune Neculoiu: efective mai mari de animale in ferma, atingerea capacitatii optime a fabricii, de 30 de tone pe zi, mai multe magazine proprii si, la un moment dat, intrarea in cateva retele comerciale moderne. Totul in urmatorii doi ani, timp in care, daca piata ii va permite, Sergiana va avea acoperire nationala de aproximativ 75% (fata de aproximativ 30% acum). “Totul face parte dintr-o strategie: sa folosim doar carne romaneasca si sa transformam acest lucru in avantaj competitiv, asteptand ca piata sa inteleaga diferenta”, mai spune Neculoiu.

 

In termeni de cifre, Neculoiu se arata optimist pentru 2009: “Pana acum am avut cresteri anuale de 30%, iar anul acesta nu ma gandesc sa avem sub 10%”. In 2008, cifra de afaceri a grupului a depasit 25 de milioane de euro, fabrica de mezeluri si reteaua de magazine aducandu-i omului de afaceri cea mai mare parte din vanzari. Neculoiu mai spera pentru viitorul apropiat ca pana la urma clientii, chiar si cei din Bucuresti, se vor intoarce la produsele si la magazinele traditionale, specializate, cum sunt cele pe care le opereaza si Sergiana: “In Germania, oamenii s-au saturat de marile magazine, se indreapta spre magazinele de specialitate, devin clienti fideli”.

 

Iar daca bucurestenii nu se vor intoarce la traditie, lui Tudor Neculoiu ii raman inca Brasovul si orasele din impre­jurimi, unde pregateste in continuare deschideri de magazine si unde are cei mai multi clienti. Sergiana este acum unul dintre cei mai cunoscuti producatori de carne de pe piata transilvaneana, unde concureaza cu germanii de la Reinert (care au deschis o fabrica la Brasov) sau cu grupul CarmOlimp (care opereaza insa si o fabrica de lapte, o divizie de constructii si una de servicii financiare). La cativa pasi de Sergiana, in zona de nord-est a Transilvaniei, mai exista si grupul Unicarm, construit aproximativ pe acelasi model de business. La nivel national, cei mai mari producatori de acest tip sunt Kosarom, afacerea sotilor Apostol de la Iasi, care anul trecut ajunsese la o cifra de afaceri de aproximativ 25 de milioane de euro, dar si companiile brailene Marex si Caruz. Acestea includ insa si capacitati proprii de producere a cerealelor, ceea ce le face sa aiba afaceri aproape in totalitate integrate. “Si noi avem in plan sa investim pe partea de nutreturi, insa pe cea ce procesare a furajelor”, spune Neculoiu.

 

Dezvoltarea de segmente in plus, pe langa structura actuala, ar face o afacere precum Sergiana destul de greu de vandut, spune Adrian Iordache: “Nu cred ca un asemenea model de business se poate vinde sub aceasta forma; liniile de business pot fi atractive pentru eventualii cumparatori, insa separat”. Iordache crede, de exemplu, ca reteaua de magazine poate fi interesanta prin pozitionare sau modul de vanzare. “Daca un asemenea producator nu e interesat sa vanda pe bucati, atunci dezvoltarea se poate face prin acoperirea la nivel national (inclusiv prezenta in lanturi comerciale moderne) sau prin produse inovative, prin descoperirea unei nise - elemente care sa il diferentieze de ceilalti”, spune Iordache.

 

Tudor Neculoiu este de aceeasi parere si nu crede ca ar fi vreun investitor care sa vrea sa ii cumpere toata afacerea. Cu toate acestea, spune ca ar accepta sa discute, desi parca totusi ar prefera ca inainte de asta afacerea sa mai creasca si sa devina si el “un om de afaceri adevarat”.  

 


De jos in sus

 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/comert/de-ce-nu-se-gasesc-mezelurile-sergiana-in-hypermarket-4058339
4058339
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.