Faptul că deţinea deja două spaţii în cadrul Iulius Mall a făcut din el candidatul ideal, astfel că a devenit proprietarul francizei la 28 de ani, iar, în scurt timp, a fost numit agent de dezvoltare. Investiţia în locaţia sa a fost de mai puţin de 100.000 de euro, ţinând cont că este una tip food court, care nu implică amenajarea zonei de mese şi toaletele. Trifan nu oferă detalii despre perioada amortizării investiţiei, însă surse din piaţă spun că, în unele cazuri, francizele Subway pot ajunge la cifra de afaceri de 500.000 de euro într-un an. Restaurantul pe care îl conduce are zece angajaţi, atât în regim part time, cât şi full time, majoritatea studenţi, dispuşi să lucreze în cadrul unui program de lucru flexibil. În cadrul fiecărui restaurant lucrează între şapte şi zece angajaţi, în funcţie de dimensiunea acestuia.

Andrei Trifan a observat că un segment important din publicul ţintit este adus de zona corporate, de aceea unele dintre restaurante sunt poziţionate în zonele de birouri şi oferă servicii de livrare.

Profilul clienţilor variază de la oameni de afaceri la adolescenţi şi sunt în general persoane cărora le place sportul, au un stil de viaţă activ şi aşteaptă să găsească la Subway o masă rapidă, ce poate să le ofere energia de care au nevoie întreaga zi, observă şi Rumen Radev.  În ce îi priveşte pe clienţii din România, Radev a observat că oamenii sunt de la an la an mai atenţi la ceea ce mănâncă, pe măsură ce se informează mai mult în legătură cu consumul zilnic de alimente sănătoase. De asemenea, sectorul de afaceri aflat în continuă dezvoltare şi faptul că oamenii au mai puţin timp pentru a lua masa conduc la interesul pentru produse de calitate servite rapid în cadrul restaurantelor fast-food tradiţionale. A observat că românii preferă să mănânce carne din pui, prin urmare, în virtutea tradiţiei de a respecta obiceiurile gastronomice ale regiunii, oferă o varietate de produse bazate pe acest tip de carne.

În ce priveşte industria restaurantelor fast-food, Radev crede că proprietarii de restaurante fast-food au înţeles că e nevoie să îşi personalizeze meniurile şi să îşi îmbunătăţească ingredientele pentru a ţine pasul cu trendul de a mânca sănătos. „În plus, era tehnologică pe care o traversăm pune o altă presiune pe industria fast-food pe măsură ce consumatorii aşteaptă ca lucrurile să se mişte mai repede decât până acum. Restaurantele fast-food trebuie să investească pentru a avea echipamentele moderne şi personal foarte bine pregătit pentru a ţine pasul cu aceste lucruri. Sunt de acord că să fii în pas cu trendul poate fi costisitor, dar dacă nu eşti suficient de atent, există riscul să pierzi afacerea“, spune Radev. El oferă şi exemplul tehnologiei predictive, prin care, spre exemplu, în restaurantele tip drive in pot fi prezise comenzile clienţilor pe baza analizei vizuale a maşinii şi a pasagerilor.

„Vrem să devenim cel mai mare lanţ de restaurante din ţară, iar dacă iau în considerare cifrele de până acum, pot spune că ţinta va fi atinsă curând“, explică Radev scopul propus încă de la intrarea în ţară. Andrei Trifan confirmă, mizând pe restaurantele deschise în perioada următoare în ţară. „În prezent, suntem în negociere pentru deschiderea altor restaurante în ţară. Următoarele oraşe în care vom deschide restaurante sunt Oradea, Arad şi Braşov. Oricare dintre aceste oraşe poate intra în familia Subway, indiferent dacă are sub 100.000 de locuitori. Un exemplu pozitiv în acest sens este restaurantul din Suceava, o reşedinţă de judeţ ce numără sub 100.000 de locuitori.

Principalii competitori de pe piaţa restaurantelor tip fast-food sunt lanţul McDonald’s, cu circa 70 de restaurante deschise pe piaţa locală şi KFC, branduri cu o istorie de aproape două decenii pe piaţa autohtonă. Toţi împart o piaţă formată din circa 500 de milioane de euro din industria fast-food, reprezentând un segment important din piaţa totală de circa 1 miliard de euro a restaurantelor din România.