Pe lângă aspectele birocratice, Alessandro Amato crede că taxa va influenţa şi comportamentul clienţilor. Dacă 2013 a fost un an când s-a observat o revenire uşoară a pieţei de produse de lux, el prevede o stagnare pentru perioada următoare. Clienţii se sperie şi se gândesc că lucrurile vor fi mai scumpe în România după aceste accize. Prin urmare, bijuteriile se pot scumpi cu 2-5%, în cazul în care retailerul nu suportă chiar el acest impact. „Este o perioadă dificilă, în care clienţii sunt mai rezervaţi„, descrie reprezentanta Micri Gold comportamentul consumatorilor de pe piaţa bijuteriilor. În cazul lor, taxa nu va creşte preţul la raft, ci va fi suportată de retailer, pe ale cărui rafturi preţurile produselor variază de la o sută de euro la câteva sute de mii. „Vrem să ne ţinem clienţii în România şi să ne aliniem preţurilor din celelalte ţări europene", argumentează ea.

Decizia a fost luată şi de reprezentanţii brandului de bijuterii de lux Frey Wille: „Nu prevedem o scădere a volumului de vânzări, dar faptul că vom suporta costul accizei va avea un impact asupra profitului companiei„. Cei mai afectaţi vor fi astfel reprezentanţii casei internaţionale Frey Wille, care, pentru a menţine aceleaşi preţuri în întreaga Europă, vor suporta costurile. Piaţa de lux din România este segmentul care evoluează cel mai bine în acest moment; introducerea de noi taxe nu poate decât să descurajeze intrarea pe piaţă a unor noi jucători importanţi, potrivit reprezentanţilor FreyWille.

Decizia guvernului de a reintroduce accize pentru bijuteriile şi alte produse considerate de lux va conduce la reducerea afacerilor din domeniu cu până la 20%, potrivit jucătorilor pieţei. Dacă în ce priveşte bijuteriile de lux, marca şi durata de prelucrare pot ridica costul produselor la câteva sute de mii de euro, bijuteriile care nu aparţin brandurilor internaţionale vor suporta aceeaşi acciză. „Un obiect de trei grame din aur care nu aparţine unui brand cunoscut va avea aceeaşi taxă cu un obiect cu acelaşi gramaj al unui brand renumit„, observă şi Karl Heinz, preşedintele Patronatului Bijutierilor din România. „Dacă o pereche de cercei de botez de 250 de lei poate fi considerată produs de lux, ce facem cu hainele de mii de euro care există pe piaţă?„, întreabă retoric Heinz, remarcând neajunsurile măsurii „luate pe genunchi„, fără consultarea reprezentanţilor pieţei. În plus, faptul că magazinele de amanet nu vor fi taxate îl face să creadă că piaţa neagră va înflori, iar bugetul de stat va fi astfel şi mai dezavantajat.

Circa 800 de kilograme de aur sunt comercializate anual pe piaţa autohtonă, iar trei sferturi din acesta este aur nefiscalizat, potrivit lui Heinz. Măsurile care ar creşte într-adevăr contribuţia la buget ar fi soluţiile pentru fiscalizarea bijutierilor „la negru„ şi nu controalele drastice făcute comercianţilor care îşi plătesc taxele. „Aplicarea unor taxe şi impozite percepute ca fiind excesive de către comercianţi încurajează evaziunea fiscală, care ar putea fi semnificativ diminuată prin introducerea unor măsuri fiscale echitabile, dar şi prin efectuarea de controale fiscale regulate„, concluzionează şi Daniela Zar. În aceste condiţii, întoarcerea la anii de boom de dinaintea crizei, în care toată lumea era entuziastă, iar bijutierii simţeau că stau într-o bulă, potrivit lui Amato, este puţin probabilă.

Cifra de afaceri cumulată a primilor 20 de retaileri de bijuterii este de circa 90 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Finanţelor. La nivel global, 70 de miliarde de dolari a fost suma generată de industria bijuteriilor din aur în 2012, potrivit unui raport al World Gold Council şi PwC, aspect care ne face aproape invizibili pe această piaţă.