AGROLAND A RAPORTAT PENTRU ANUL TRECUT O CIFRĂ DE AFACERI DE 15 MILIOANE DE EURO, în primele şase luni din 2013 a avut o creştere de 30% faţă de perioada similară din 2012, iar aşteptările pentru 2014 vizează pragul de 20 de milioane de euro. Ţinta pentru finalul anului viitor reprezintă de fapt un volum de două ori mai mare al afacerilor faţă de 2011. Marja de profit pentru afacere se plasează în jur de 3-5%, iar anul acesta, spune antreprenorul, „este mai bine decât anul trecut", când a investit în deschiderea de noi depozite, maşini şi un sistem ERP.

Reţeaua Agroland numără acum 193 de magazine, dintre care 173 în franciză, deţinute de 50 de parteneri. Taxa de franciză este de 3.000 de euro, pentru amenajarea spaţiului cheltuielile ajung la maximum 7.000 de euro, iar în fondul de marfă trebuie investiţi 3-4.000 de euro. Trăgând linie şi adunând, un maxim de 14.000 de euro sunt suficienţi pentru deschiderea unui astfel de magazin, investiţie care, în principiu, se amortizează chiar din primul an. Însă în ultimii ani Agroland nu a mai primit niciun nou partener, preferând să se extindă doar prin intermediul celor cu care lucrează deja.

Cam trei sferturi din vânzări se datorează micilor fermieri, care cumpără de pildă pui pe care îi cresc pentru autoconsum sau furaje pentru animalele pe care însă nu le valorifică. „Mă refer la autoconsum în sens larg, păsări şi animale crescute în gospodării pentru întreaga familie, chiar şi rudele de la oraş." De fapt, Cardoş puncta şi anterior această tendinţă a consumatorilor, de a fi tot mai preocupaţi de sursa alimentelor.

Timişoreanul a remarcat că în ultimii ani clienţii care îi trec pragul sunt tot mai tineri şi pune acest lucru pe seama a două motive. Pe de o parte puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut foarte mult, iar pe de altă parte este vizibilă migraţia tinerilor către mediul rural, datorită programelor cu fonduri europene de susţinere a tinerilor fermieri. Această tendinţă, apreciază Cardoş, se va intensifica, dat fiind că sumele pentru aceste proiecte ar urma să crească, de la 40.000 de euro la 70.000 de euro, bani nerambursabili. „Clienţii sunt tot mai educaţi; se întorc în magazine, chiar dacă nu suntem ieftini, ci avem printre cele mai scumpe produse ca preţ de raft."

Antreprenorul şi-a dezvoltat afacerea exact pe nişa produselor pe care le cumpără şi cei mai nevoiaşi ţărani, dar nu numai, vizând în principal, în primă fază, furaje, seminţe şi pui de o zi. Şi chiar dacă pentru micii fermieri ultimul an a fost foarte greu, Cardoş se declară optimist în privinţa următorului sezon. „Cerealele sunt ieftine, deci oamenii sunt mai predispuşi să crească păsări şi animale, mai ales că preţul cărnii creşte.„ Afacerea timişoreanului a avut numai de câştigat de pe urma crizei, pentru că până în 2007 oamenii câştigau tot mai bine şi micii fermieri, în loc să cultive legume şi să crească animale sau păsări, preferau să pună gazon. Acum însă tendinţa este inversă.

„Probabil că majoritatea clienţilor vin în magazinele Agroland pentru pui de o zi, iar în ofertă se regăsesc acum 12 tipuri diferite, la care vom mai adăuga încă două variante„, explică timişoreanul. Şase feluri de pui sunt importaţi şi chiar dacă nu este cea mai profitabilă decizie, lui Cardoş i se pare important să poată atrage clienţii în magazin. Ca valoare, importurile reprezintă 15-20% din rulaje, „dar sunt lucruri care ne diferenţiază de competiţie".

O altă direcţie pe care mizează timişoreanul este segmentul pasionaţilor de cai. „Apar noi crescătorii, sunt expoziţii şi concursuri, sunt aduse în ţară exemplare tot mai valoroase, iar bogaţii încep să cumpere cai adevăraţi, nu de tablă.„ Dincolo de furaje însă, pentru cai sunt necesare şi instalaţii pentru hrănire, pentru adăpat, garduri electrice pentru păşuni. Asta înseamnă business.