ANDREEA FLOREA SPUNE CĂ DACĂ AM PUTEA SUMARIZA ÎNTR-O EXPRESIE SIMPLĂ CE ANUME PENALIZEAZĂ CONSUMATORUL ÎN PRIVINŢA BRAND-URILOR PE CARE LE FOLOSEŞTE, "aş spune că principalul element este nerespectarea promisiunilor pe care brand-ul respectiv le face în mod direct - prin comunicare - sau indirect - prin poziţionarea de preţ sau designul de produs sau ambalaj". Mai mult, criza economică a amplificat toate acestea, consumatorul alegând acum marfa pe principii mai degrabă raţionale decât emoţionale şi căutând un beneficiu clar şi măsurabil pentru preţul pe care îl plăteşte pentru un produs sau un serviciu, spune reprezentanta BrandTailors. Dacă în trecut consumatorul putea trece cu vederea un neajuns al unui brand, ivit la un moment dat, şi îi dădea o a doua şansă, acum loialitatea faţă de brand dispare la prima inadvertenţă de calitate, de preţ sau de distribuţie pe care o înregistrează mărcile. Pe piaţa fastfood-urilor şi-a făcut intrarea şi Subway, care până acum a deschis restaurante cu precădere în zonele aglomerate, în căutarea angajaţilor corporaţiilor. Este încă la primii paşi pe piaţa românească şi este greu de spus dacă va câştiga inimile consumatorilor de aici, aşa cum a făcut la americani, unde marca Subway este plasată pe primul loc într-un top al celor mai vizibile branduri, relatează Business Insider. În acest clasament, unele dintre mărci sunt chiar puţin sau deloc cunoscute celor mai mulţi români. Pe primele locuri se plasează restaurantele Subway, retailerul Amazon, cerealele Cheerios, canalul TV History Channel, magazinele Lowe's, Ford, magazinele de discount Target, e-reader-ul Kindle, YouTube şi Google.

"Cu siguranţă că dacă s-ar realiza un astfel de clasament în România, el ar arăta diferit, pentru că o parte din mărcile prezentate în topul din SUA nu există deloc pe piaţa din România (Lowe, Target) sau au intrat de curând (Subway), altele sunt de nişă (Amazon, Kindle)", spune Alecsandra Fulga. Tot ea adaugă că Google şi YouTube fac parte din viaţa românilor care folosesc internetul.

VIZIBILITATEA E ÎN PRIMUL RÂND GENERATĂ DE INVESTIŢIA FIECĂREI MĂRCI ÎN MEDIA ŞI ÎN DISTRIBUŢIE. "Este un factor de bază, de igienă, necesar, dar nu suficient", spune Fulga. La un anumit moment, prea multă vizibilitate poate chiar face rău unei mărci, generând mai degrabă zgomot şi implicit o atitudine de trecere cu vederea sau chiar respingere. Mult mai importantă este relevanţa, prezenţa mărcii în locul şi momentul potrivit şi mesajul transmis, care să ajungă cu adevărat la sufletul populaţiei ţintă. "Astfel, crearea unei legături emoţionale şi generarea unor experienţe memorabile fac diferenţa", este de părere Alecsandra Fulga.

Andreea Florea afirmă că la capitolul motivaţiilor, gradul mai ridicat sau mai scăzut de vizibilitate a acestor brand-uri depinde de prezenţa şi accesibilitatea pe piaţa din România, eforturile lor de comunicare şi frecvenţa de utilizare de către consumator sau de cei din anturajul său. Una peste alta, orice produs, serviciu sau magazin are o luptă grea de dus. Nu numai cu concurenţa - care este, cel mai adesea, acerbă - ci şi cu consumatorul, pe care trebuie să-l seducă. Nu toate poveştile au însă un final fericit.