La fel, carnea trebuie tăiată într-un fel anume iar măcelarii, spune antreprenorul, au urmat stagii de pregătire peste hotare, chiar dacă erau deja specializaţi în domeniu. La fel, alţi angajaţi au urmat stagii de pregătire pentru peşte şi vin. Prepararea cărnii de vită este la fel de importantă, pentru că atunci când este gătită prea mult se întăreşte şi îşi pierde din savoare.

„Mi-am dorit un concept de restaurant-măcelărie în care clienţii să poată vedea şi carnea„, explică el. Aşa că restaurantul are un galantar în care sunt înşirate tipurile de carne, iar în restaurantul specializat în preparate din peşte şi fructe de mare sunt expuse vieţuitoare marine aduse cu avionul, de două sau trei ori pe săptămână, din Spania.

„L-am angajat pe tatăl lui Marcos (Marcos Antonio Cano, chef al Osho Fish - n.r.) care merge în cea mai mare piaţă de peşte din Spania şi alege personal marfa„. Chiar şi aşa, spune chef-ul Osho Fish, marfa este mai ieftină decât cea care poate fi cumpărată în România. În plus este proaspătă, iar proprietarul este sigur că tonul, de pildă, este de captură şi nu crescut în ferme. Pentru că gustul diferă. „Iar eu am avut obsesia lucrului bine făcut„.

La fiecare transport restaurantul primeşte în jur de 300 kg de peşte şi fructe de mare. Nu numai peştele vine de peste hotare; cea mai mare parte a produselor din restaurant sunt importate din Italia, Franţa sau din Lumea Nouă, de unde sunt aduse vinurile. Restaurantul are şi un vin marcă proprie, Osho, alb şi roşu, de la un furnizor român, care reprezintă cam 20% din vânzări.

Cele trei soiuri de carne din menu  - Black Angus, Wagyu şi Charleroi - sunt „capete de serie pentru industria cărnii„, pentru care proprietarul Osho a încheiat parteneriate cu firme străine. „Toată lumea vinde carne, dar noi alegem ce exemplare ne dorim, iar restul merg în lotul doi„. Lunar, restaurantul, în care lucrează 56 de oameni, are nevoie de 5-6 tone de carne, iar vânzările cresc de la an la an. În prima jumătate a anului, cifra de afaceri a crescut cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut, iar pentru întreg anul 2013 previziunile se referă la o cifră de afaceri de 2,8 milioane de euro, faţă de 2,5 milioane de euro în 2012.

Gradul de ocupare s-a plasat la 85% în prima parte a anului, însă în perioada iulie-august numărul clienţilor scade cu circa 20% din cauza concediilor. Până acum, spune antreprenorul, a reinvestit tot profitul mai cu seamă că echipamentele din bucătărie trebuie schimbate la 2-3 ani, „nu neapărat pentru că apar altele mai performante, ci pentru că se strică din pricina folosirii intense„.

Aproape jumătate din cifra de afaceri a companiei se datorează vânzărilor din restaurantul Steak House (cel specializat în carne de vită), 38% din încasări revin Osho Fish iar diferenţa (13%) se datorează vânzărilor pentru acasă şi sistemului de livrări în zonă. „Mai cu seamă în sezonul cald avem promoţii pentru carnea pe care clienţii o pot prepara acasă, pentru că este sezonul grătarelor„, spune Florin Rădulescu.

Tot el adaugă că, statistic vorbind, românii sunt înclinaţi să consume carne, în vreme ce străinii preferă mai degrabă preparatele din peşte. Jumătate dintre clienţi acceptă consiliere, iar chelnerii sunt pregătiţi să ofere 3-4 alternative, în funcţie de preferinţele clienţilor. În plus, „românii acceptă mai uşor sugestii pentru garnituri, de pildă, în vreme ce străinii ştiu exact ce vor să mănânce„, spune antreprenorul, care este încredinţat că dacă ar fi deschis restaurantul într-o altă zonă a Bucureştiului, sau cu un alt profil, nu s-ar fi menţinut în piaţă.

Primeşte însă des cereri de franciză. Şi spune că vrea să se extindă în ţară, cu trei noi restaurante, în 2014, în Braşov, Timişoara şi Braşov. „E posibil să încheiem un parteneriat pentru spaţiul de la Braşov, dar în rest mă interesează doar extinderea prin propriile forţe, pentru că aşa pot deţine controlul„. Propriile forţe înseamnă la fel de bine şi proprii bani, pentru că Rădulescu nu doreşte să apeleze la credite bancare pentru deschiderea noilor restaurante, chiar dacă investiţia pentru fiecare dintre ele ar urma să se plaseze între 200.000 şi 250.000 de euro. „În Bucureşti nu mai e loc pentru un restaurant Osho„, crede Rădulescu. Aşa că ia urma clienţilor cu bani din alte oraşe.