O dezvoltare la fel de agresiva ca aceea din mandatul anterior nu mai are sens acum, cand sunt acoperite aproape toate zonele unde Metro isi poate gasi clientii ñ revanzatorii si segmentul HoReCa. Pentru a identifica locurile unde are sens sa deschida magazine ce tintesc tocmai acesti clienti, comerciantul face studii - “incercam sa plasam magazinul pe o anumita strada, daca se poate chiar un loc specific”. Ca exemplu da Constanta si Brasovul, unde dupa ce Metro si-a plasat cate un magazin, a cautat, pentru urmatoarele, zonele unde ar fi fost usor pentru clienti sa ajunga fara fi blocati in trafic. “Clientii nostri muncesc atunci cand vin la noi”, spune el, deosebind formatul cash&carry de magazinele care raspund altor nevoi. De pilda, studiile calitative facute in urma cu cativa ani aratau ca hipermarketul indeplinea si nevoia de socializare, mersul la cumparaturi permitandu-le consumatorilor sa petreaca timp cu partenerii sau cu prietenii, in cafenelele din galeriile comerciale.

Wilms adauga ca o preluare a spatiilor detinute de retaileri ñ fie internationali sau locali ñ iese din calcul, iar motivul principal tine de zona unde ar avea nevoie de un magazin. Cu atat mai mult acum, cand piata este foarte mult schimbata fata de ce a lasat in urma in 2005, mai ales din punctul de vedere al clientilor, ale caror cereri au devenit foarte specifice: daca in urma cu cativa ani una din categoriile de clienti era reprezentata de restaurante, acum “lucram cu restaurante cu specific, fast-food-uri, pizzerii”; segmentarea e mult mai precisa. Dar in esenta, managerul Metro are acelasi job: sa faca afacerea profitabila, tocmai cand comerciantii se confrunta pentru prima oara cu scaderi ale vanzarilor. Managerul Metro Cash & Carry sustine insa ca “nu e nicio criza, ci mai degraba o psihoza dezvoltata mediatic”. Perioada cu adevarat dificila, in opinia lui, a coincis cu debutul comerciantului pe piata romaneasca (1996), in perioada cand piata se confrunta cu cresteri ale inflatiei de 50% si cu un blocaj financiar veritabil. Acum, reteaua Metro Cash & Carry nu resimte efectele reducerii consumului decat prin prisma clientilor din hotelarie. Managerul adauga ca in randul clientilor cu care lucreaza, numarul de noi firme este mai mare decat acela al “stingerilor”.

“Acum suntem intr-o stare de normalitate, dupa ce vreme de circa doi ani Romania s-a confruntat cu un supraconsum”, apreciaza Wilms, adaugand ca usurinta cu care au fost acordate creditele a permis clientilor sa consume mai mult decat isi puteau permite de fapt, ceea ce face acum ca scaderea cheltuielilor sa fi afectat cel mai mult tocmai categoriile de consumatori care au crescut in trecut de pe urma creditului de consum. Aceasta nu inseamna ca oamenii nu mai au bani, ci ca sunt mai cumpatati in cheltuieli si asteapta ocaziile bune, spre exemplu sa cumpere un calculator la jumatate de pret. “Clientii nu se dau inapoi de la afaceri bune”, spune Wilms, care argumenteaza ca atunci cand statul german a oferit 2.500 de euro in programul “Rabla”, dealerii s-au confruntat cu o oferta mai mare decat se asteptau si au importat masini din pietele estice.