În acest interval de timp, reprezentantul Kludi a observat că tendinţa cumpărătorilor este să migreze către segmente de preţ inferioare. Segmentul produselor de lux cu preţuri medii a fost motorul afacerii, crescând cu 36% din 2009 până în prezent. Argumentul, crede reprezentantul Kludi, este că oamenii sunt prea săraci pentru a cumpăra lucruri de slabă calitate şi investesc în produse mai scumpe, care să reziste mai mult.

Nişa de clienţi cărora se adresează Barabaş este formată deopotrivă din cei care se informează, cei care apelează la serviciile unui designer sau arhitect sau cei familiarizaţi cu industria. Una peste alta, consumatorii privaţi asigură cea mai mare parte a vânzărilor, un procent considerabil mai mic (10%) revenind instalaţiilor sanitare făcute în spaţiile publice, pentru că „nu mai sunt la fel de multe proiecte ca în perioada 2007-2008„, în ciuda credinţei că pentru acest segment economia de apă este un aspect important. Printre cele mai recente proiecte ale Kludi România se numără instalarea utilităţilor din clădirea Sky Tower, 100% certificată din punct de vedere energetic.

Pe listă se adaugă renovarea sistemului sanitar de utilităţi a spitalului Mavromati din Botoşani (graţie fondurilor europene obţinute de instituţie) şi spitalul privat Arkadia Hospital din Iaşi, echiparea fabricii Bosch de pe platforma Jucu din judeţul Cluj, hotelurile Scandinavia şi Scapino din Mamaia, hotelurile JW Marriott şi Intercontinental din Bucureşti sau uzina Ford din Craiova. Un alt proiect al Kludi este un parteneriat cu brandul de haine Esprit, pentru un concept de băi modulare cu preţuri ce ar putea ajunge până la 6000 de euro.

ACĂ ÎN 2008 EXISTAU DISCUŢII PENTRU DESCHIDEREA UNEI FABRICI ÎN ROMÂNIA, germanii s-au lovit de „aspecte balcanice„, spune Barabaş. Afacerea de familie tipic germană a fost transmisă din tată în fiu din 1926 şi a rămas printre puţinele păstrate în această formulă din acest sector, după ce majoritatea celorlalte au fost vândute unor fonduri de investiţii. La nivel mondial, cifra de afaceri a companiei a rămas constantă, la circa 100 de milioane de euro.

Primul pas pe piaţa românească a fost făcut în 2000, prin deschiderea unei reprezentanţe, şi a început să funcţioneze ca SRL în 2006. Magazinul companiei, destinat mai ales avizării arhitecţilor, a fost închis, iar în prezent, compania vinde deopotrivă în România şi Republica Moldova exclusiv prin retaileri: Dedeman, Romstal, Bricostore sau Delta.

Florin Barabaş a observat o tendinţă pe piaţa moldovenilor, care se aplică şi la noi. Percepţia „dacă eu merg la un prieten şi văd că are ceva deosebit, eu trebuie să îmi iau ceva şi mai special„. Tendinţa se reflectă la nivelul întregii industrii: dacă o baterie din anul 1940 arăta ca un robot, iar produsele erau gândite strict tehnologic, în prezent designul a ajuns să primeze în rândul preferinţelor consumatorilor.

„Acum zece ani, la târgurile de specialitate, oamenii purtau salopete albastre. Acum totul este design şi glamour, este o cu totul altă industrie„. Aspectul a fost observat de Barabaş şi în studiul de piaţă făcut în România. La întrebarea „Cum alegeţi o baterie sanitară?„, majoritatea a răspuns „după cum arată„. Totuşi, întrebaţi în acelaşi studiu cât sunt dispuşi să investească în aceasta, ei spun „mai puţin de 150 de lei„, în condiţiile în care preţul minim al unei baterii de lux se situează în jurul valorii de 200 de lei.