Printre ultimii care au pătruns în zonă se numără Wu Xing, lanţul de restaurante cu specific chinezesc care deţine restaurante, dar oferă şi servicii de livrare la domiciliu. Compania a deschis o unitate în centrul istoric, zona Covaci. Wu Xing deţine deja două unităţi fizice în capitală - în cartierul Pipera şi în centrul comercial AFI Palace Cotroceni.

După ce au dus mâncarea chinezească la mall şi în zona de birouri Pipera, oficialii Wu Xing au decis să meargă în inima capitalei, deoarece este cel mai fierbinte punct de petrecere a timpului liber. "Estimăm că centrul istoric poate găzdui azi mai bine de 15.000 de oameni înăuntru şi circa 10.000 pe terase. În ultimul an se observă o preocupare pentru extinderea locaţiilor existente prin amenajarea subsolurilor şi a etajelor", spune Mischie. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că iarna zona este vizitată de 15.000 de persoane în cursul săptămânii şi de 20.000 în weekend. Vara cifrele cresc la 30-40.000 de persoane în timpul săptămânii şi 60.000 în weekend. "Numărul de clienţi este în continuă creştere. În fiecare an primim cu peste 10% mai mulţi vizitatori, iar acest lucru se datorează locaţiilor noi cu tematică, feedback-ului pozitiv oferit de oameni pentru centrul istoric, evenimentelor şi finalizării în mare parte a principalelor străzi", mai spune Mischie.

Fiecare dintre zecile de mii de oameni care trec zilnic pragul unuia din localurile din zonă lasă în nota de plată între 2 şi 100 de euro, potrivit estimărilor Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric - Micul Paris. Valoarea bonului mediu diferă de la locaţie la locaţie, deoarece sub umbrela centrului vechi sunt găzduite o serie de concepte foarte diferite, precum berării, restaurante convenience, restaurante gastronomice, baruri, puburi, wine baruri, cafenele, cluburi, shaormerii sau pizzerii. Tocmai această diversitate a ofertei face dificilă estimarea businessului din zonă: "Este foarte greu să facem o estimare reală a businessului pe care îl reprezintă centrul vechi. Dacă facem însă o analiză a cifrelor, ne situăm undeva între 150 şi 200 de milioane de euro anual", crede Mischie.

În pofida faptului că zona a devenit un magnet pentru mulţi antreprenori, există şi locaţii care trag obloanele. Printre motivele care stau în spatele unei astfel de decizii se numără chiriile prea mari, variaţia mare a încasărilor în funcţie de anotimp şi lucrările de amenajare desfăşurate de autorităţile locale care se pot întinde pe o perioadă necunoscută de timp. În pofida acestor impedimente, restaurantele, barurile şi cafenelele sunt cele mai numeroase în zonă. Retailerii de haine abia acum încep să îşi facă curaj să intre. "Primele semne care să denote interesul retailerilor de haine au apărut. Există deja câteva exemple pe Lipscani. Sunt sigur că în următorii 2-3 ani vom vedea toate marile branduri în centrul istoric fie în clădiri vechi, fie în clădiri noi, construite pe terenurile libere", spune Mischie.

Dacă în capitale precum Paris, Roma sau Londra, cele mai importante nume din modă se luptă pentru a prinde un loc în centrul istoric, în Bucureşti acestea deocamdată se feresc să pătrundă din cauza infrastructurii proaste şi a chiriilor mari (de circa 45 euro/mp în prima jumătate din 2011). Primul retailer de îmbrăcăminte care şi-a făcut curaj să pătrundă în această zonă dominată de restaurante, baruri şi cafenele a fost Adidas, care a deschis în vara anului trecut un magazin cu două niveluri pe Lipscani. Numele mari precum Zara, H&M sau C&A se lasă încă aşteptate.