Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii. Pentru 2015, consideră analiştii BCR, estimarea ar urma să fie susţinută de cererea internă, care ar putea contribui cu 2,9% la avansul PIB, cerere internă „stimulată de propensiunea guvernului spre cheltuieli sociale şi de personal, dar şi de o ameliorare modestă a segmentului privat al pieţei muncii“.

În acelaşi timp, „după doi ani de contractare, investiţiile sunt aşteptate să crească în 2015, pe măsură ce creditele în lei pentru companii ar putea căpăta avânt ca urmare a reducerii dobânzii de către BNR“. Peisajul perioadei electorale este detaliat în raportul pe octombrie al aceleiaşi bănci, care menţionează că la rectificarea din septembrie guvernul a redus o parte din proiectele de investiţii cu finanţare europeană (4,3 mld. lei) şi, în schimb, a majorat transferurile de fonduri către administraţiile locale (2,4 mld. euro).

Pe primele nouă luni, reducerea cheltuielilor de capital cu 2,9 mld. lei (unde mare parte din diferenţă reprezintă efectul plăţii în 2013 a arieratelor) şi suplimentarea veniturilor din taxa pe stâlp şi din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră (în total 1,1 mld. lei) au dus însă la un excedent bugetar de 0,06% din PIB, ceea ce ar crea suficientă marjă, până la finele anului, pentru cheltuielile preelectorale şi pentru suportarea măsurilor de relaxare fiscală din iunie şi octombrie (neimpozitarea profitului reinvestit, respectiv reducerea CAS la angajator). Pentru anul viitor însă, perspectiva fiscală rămâne incertă, căci sarcina proiectului de buget a căzut asupra guvernului care se va forma după Anul Nou.

În acelaşi raport din octombrie, BCR estimează pentru 2015 un deficit bugetar de 3% din PIB, în timp ce ministrul finanţelor a contrazis ferm speculaţiile că viitorul guvern va fi nevoit să majoreze taxe şi impozite ori să renunţe la cota unică spre a nu depăşi pragul maxim admis de UE al unui deficit bugetar de 3% din PIB. Atât premierul, cât şi alţi oficiali au reafirmat că rămân fezabile pentru 2015 proiectele actualului guvern de reducere a TVA (posibil la 21%) şi de aplicare a TVA de 9% şi la legume, fructe şi apoi la carne. Baza acestei certitudini este, aşa cum a spus în repetate rânduri consilierul Cristian Socol, o renegociere a traiectoriei de ajustare fiscală (celebrul MTO - reducerea deficitului structural la 1% din PIB), în contextul în care şi alte state europene încearcă să fenteze regulile austerităţii fixate de Bruxelles fie prin prelungirea termenelor de reducere a deficitului, fie prin exceptarea anumitor cheltuieli (de pildă cele militare) de la calculul deficitului.

Dar dacă prezidenţialele vor fi câştigate de Klaus Iohannis, principalul contracandidat al lui Victor Ponta, care a dat de înţeles că ar dori să schimbe complet echipa şi orientarea guvernului? „Dacă va câştiga Iohannis, îi va fi foarte dificil să schimbe majoritatea parlamentară actuală, ţinând cont că PSD şi aliaţii săi - UNPR, PC, PLR - au 54,8% din totalul parlamentarilor. Prin urmare, guvernul condus de Victor Ponta va rămâne cel mai probabil în funcţie în această ipoteză“, apreciază analiştii de la Raiffeisen. Cert e că după ce rezultatele alegerilor vor fi cunoscute, vor reîncepe negocierile cu FMI, CE şi BM, centrate pe proiectul de buget pentru 2015 şi pe ţinta de deficit bugetar, adaugă analiştii băncii, anticipând că „de data aceasta negocierile vor fi foarte dificile“.