Ce face diferenţa dintre profit şi piedere pe piaţa materialelor de construcţii

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 14 aprilie 2016 1037 afişări

 Ce face diferenţa dintre profit şi piedere pe piaţa materialelor de construcţii

Peste 80% din cele 8,5 milioane de locuinţe au o vechime mai mare de 20 de ani şi necesită lucrări de reabilitare, consolidare, renovare şi termoizolare. Un specific al ţării este că românii sunt proprietari pe aproximativ 98% din fondul locativ existent, una din cele mai mari rate din toată Europa. 55% din locuinţele actuale sunt suprapopulate, faţă de media UE de 18% sau faţă de vecinii noştri din Bulgaria şi Ungaria cu 47%.

Construcţiile au adus anul trecut PIB-ului aproape 53 de miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei peste nivelul din 2014, evoluţie nemaiîntâlnită din 2008. Contribuţia sectorului de construcţii la formarea produsului intern brut a fost de 7,4%, iar contribuţia la creşterea economică fost de 0,6%, la un PIB de 710 de miliarde de lei, în creştere cu 3,7% faţă de 3014.

Şi Mihai Rohan, preşedintele CIROM, patronatul din industria cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România, semnala impactul pozitiv al dezmorţirii construcţiilor: „La ciment şi la betoane s-a simţit această creştere pe care o încearcă întreaga economie. Producţia de ciment a fost cu 10,8% mai mare faţă de 2014, iar o creştere de 8-14% este vizibilă şi la alte materiale de construcţie“, spunea Mihai Rohan. Aceste cifre sunt corelate cu ce s-a întâmplat pe şantiere anul trecut, cel mai bun pentru construcţia de locuinţe în regiunea Bucureşti-Ilfov. Peste 11.000 de locuinţe au fost finalizate, un nivel record pentru ultimii zece ani, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În întreaga ţară, livrarea de noi case şi apartamente finalizate anul trecut a fost cu 5% mai mare decât în 2014.

Efectul produs de animarea şantierelor se resimte, în lanţ, spre furnizori. Piaţa materialelor de construcţii, cu o valoare anuală estimată de peste 9 miliarde de euro, a fost puternic afectată de reducerea investiţiilor în anii de criză, bifând un minus de circa 40%. Acest lucru a determinat o schimbare în structura pieţei: numărul companiilor s-a redus, unii au câştigat iar alţii au pierdut cotă de piaţă, unii şi-au sporit profiturile iar alţii şi-au adâncit pierderile. Astfel, Bilka, liderul pieţei de acoperişuri, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 191 de milioane de lei, în creştere cu 42% faţă de 2014 (134 de milioane de lei). Tot investiţiile sunt cartea pe care a mizat şi antreprenorul Horaţiu Ţepeş, proprietarul Bilka, în dezvoltarea afacerii sale: doar anul trecut au fost instalate zece noi linii de producţie de accesorii pentru acoperiş şi ţiglă metalică, alte trei linii fiind instalate în 2014. „Am înregistrat creşteri peste ritmul pieţei, fapt care a dus şi la câştigarea de cotă de piaţă

Dacă în 2014 Bilka deţinea 24% din piaţa autohtonă de ţiglă metalică, în 2015 a ajuns la aproximativ 28%“, afirmă Horaţiu Ţepeş. Conform studiilor interne ale companiei, piaţa de acoperiţuri metalice a înregistrat în 2015 o creştere medie de 10%, astfel încât a depăşit, ca volum, nivelul din 2008 şi a ajuns la aproximativ 20 de milioane mp de învelitori metalice comercializate. Pentru anul în curs, antreprenorul braşovean şi-a propus să menţină strategia de investiţii, iar bugetul pentru anul în curs vizează 3 milioane de euro pentru achiziţia de noi linii de producţie. „Spre deosebire de anii trecuţi, am observat o creştere generată de lucrările rezidenţiale noi, care estimăm că reprezintă peste 50% din totalul pieţei de construcţii. Această tendinţă se poate menţine şi în 2016 dacă nu intervin modificări drastice în ce priveşte condiţiile de creditare şi susţinerea achiziţionării de locuinţe noi din partea statului“, crede Ţepeş. Pentru 2016, Marcel Bărbuţ şi-a propus un focus sporit pe consolidarea afacerilor, cu o creştere de 5%. „Pe de o parte, suntem mult mai atenţi în ceea ce priveşte securitatea încasărilor. Deşi am avut întotdeauna grijă la acest aspect, tot am avut de suferit uneori şi am hotărât să fim mult mai prudenţi. Pe de altă parte, am hotărât, din motive de ordin tehnic, să ieşim din afacerea cu polistiren extrudat, cel puţin pentru moment.“

2015 a fost cu siguranţă un an care a adus o veritabilă gură de oxigen pentru construcţii şi producătorii de materiale dedicate, prin urmare este de aşteptat ca măcar o parte dintre cei 21 de producători din domeniul polistirenului, vopselelor şi mortarelor să treacă din capitolul pierderilor spre cel al câştigurilor. Iar optimismul se simte şi în aşteptările legate de 2016.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/ce-face-diferenta-dintre-profit-si-piedere-pe-piata-materialelor-de-constructii-15248132
15248132
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.