„Aşadar, în loc să vină de la fermierii locali, pentru care cumpărasem inclusiv combine de recoltare, seminţele de cânepă vin în containere, iar suma de 1,5 milioane de euro destinată achiziţiei de seminţe iese acum din ţară, în loc să rămână aici„, rezumă omul de afaceri cea mai importantă schimbare care a survenit în planul de dezvoltare propus la SAPARD.

O variantă de achiziţie a seminţelor de pe piaţa locală ar fi apariţia unui cultivator de cânepă care să proceseze doar tulpina. Astfel, zvonurile conform cărora Ikea ar dori să cultive în România câteva zeci de hectare de cânepă pentru a face tapiţerii sunt pe placul omului de afaceri: „Nu aş fi interesat să intru în businessul de cultivare, dar m-ar interesa seminţele". 

Canah cumpără cânepă cu preţuri cuprinse între 1.100 şi 1.300 de euro pe tonă pentru seminţele convenţionale şi cu preţuri între 1.300 şi 1.800 euro pe tonă pentru seminţele bio. În primii şase ani ai afacerii, seminţele din agricultura convenţională au dominat în importuri, cu un raport de 60% convenţional/40% bio, dar 2013 este primul an când raportul se inversează şi seminţele bio predomină.

Trendul bio este de fapt unul dintre principalele canale prin care se adresează Canah consumatorilor, dar nu numai. În rândul vegetarienilor sau al obişnuiţilor cu produsele vegetale, soia a căzut în dizgraţie, în special pe fondul discuţiilor tot mai aprinse legate de producţia de soia modificată genetic. Cânepa este favorită în cursa pentru cea mai populară vegetală din alimentaţie, mai ales că, în contextul dezvoltării accelerate a industriei ingredientelor, cânepa se află foarte bine plasată în categoria superalimentelor, alături de quinoa, chia sau mei.

Canah vinde în special produse vrac către partenerii externi (din Anglia, Germania, Olanda), dar a ajuns la 10% din vânzări pe piaţa din România cu produse ambalate. Adică ulei, făină, fibre, seminţe decorticate, pudră proteică, batoane, ciocolată şi loţiune de corp, după cum enumeră pe nerăsuflate Dan Lăzărescu, precizând că cel mai bine se vând pudra proteică şi seminţele decorticate.

O direcţie de dezvoltare a fabricii ar fi aplicaţiile medicale ale uleiului de cânepă, pentru care omul de afaceri caută variante împreună cu un institut de cercetare din afara ţării. Este una dintre variantele de dezvoltare pe orizontală pe care le vede pentru creşterea afacerii, dar şi pentru accesarea unei pieţe care abia acum începe să se contureze la nivel mondial. Utilizarea cânepei cu conţinut mare de THC este admisă în mai multe state din lume pentru tratamente medicale, dar aplicaţiile şi schemele de utilizare sunt încă limitate.

O altă variantă pentru dezvoltarea businessului ar fi creşterea capacităţii de producţie a fabricii, care procesează acum aproximativ 1.000 de tone pe an: „Vorbim despre capacitatea maximă a fabricii, pe care o vom folosi ca atare pentru prima dată în acest an. Faptul că la fabrică se lucrează deja în trei schimburi arată că ceva trebuie să se întâmple, deoarece nu poţi să te pui de-a curmezişul creşterii„.

Dan Lăzărescu estimează că dublarea capacităţii de producţie ar reprezenta o investiţie între 700.000 şi 1 milion de euro: „Nu prea vreau să finanţez eu această investiţie. Filosofia afacerilor mele a fost să le dezvolt şi la un moment dat să mă opresc şi să le vând - până acum, am luat decizii bune în aces sens, deşi Canah nu este în acest moment de vânzare„.

Aflat în plină campanie de promovare pentru produsele Canah (cu vizibilitate în social media şi cu numirea unui ambasador de brand, Carmen Brumă), Dan Lăzărescu încearcă o creştere a marjei de profit prin vânzarea de produse ambulate în defavoarea vracului, dar mai încearcă şi să se dumirească de drumul pe care ar trebui să o ia afacerea. Deocamdată, bea lapte de cânepă şi promovează sănătatea şi un nou mod de alimentaţie. Acesta este următorul val de business, similar medicinei private şi IT-ului din deceniul trecut.