Visul executivului transformat de doi ani în fermier de weekend este acela de a strânge 1.000 de oi în ferma sa şi de a pune pe picioare ceea ce americanii numesc "un business de la fermă la furculiţă". Pe scurt, o afacere agricolă integrată, o sferă de producţie care să poată transforma materiile prime strânse din câmp în produse ce pot fi puse pe rafturile magazinelor sau pe mesele din restaurante.

Gheorghiţă nu se vede însă precum Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din agribusiness, care a pus pe picioare un astfel de model, ci se vede în viitor în poziţia de antreprenor, proprietar al unei afaceri de familie."Peste trei-patru ani vreau să ajung la afaceri de 4-5 milioane de euro/an şi să fac produse tradiţionale. Mă gândesc şi la ce o să las în urma mea."

De aceea, Ştefan Gheorghiţă vorbeşte despre o formulă de afaceri bazată pe procesarea cărnii, iar planurile sale de viitor vizează şi achiziţia de porci sau tăuraşi de carne. "Am visul să fac mezeluri tradiţionale, să am 2-3 magazine şi un restaurant."

Pentru că vede dezvoltarea afacerii sale bazată pe valoarea adăugată adusă de procesarea cărnii, executivul de la Caussade Semences nu vrea să îşi crească suprafeţele de teren peste pragul de 1.000 de hectare. IN PLUS, el preferă să meargă împotriva curentului din agricultura locală, adică concentrarea afacerilor din agricultură pe grâu, porumb sau floarea-soarelui. Antreprenorul "de weekend" subliniază că vede profitul venind din nişe precum năutul, floarea-soarelui striată care ajunge în pungi pe rafturile magazinelor, mei sau porumb pentru popcorn.

"Sunt producţii de nişă, au pieţe stabile. Pentru unele produse există cerere mare din zona arabă, am şi conexiuni în acea regiune."

Mai trebuie să treacă însă câţiva ani până când afacerea pornită de la zero de Ştefan Gheorghiţă să se transforme dintr-o pasiune de weekend într-un "job full-time". Până atunci el are de gestionat afacerea francezilor de la Caussade Semences, un fotoliu din care se luptă cu giganţi multinaţionali precum Pioneer sau Monsanto. Sub bagheta lui Gheorghiţă, afacerea din România şi Europa de Est a francezilor a crescut de 20 de ori în patru ani, ajungând la rulaje de de 33 mil. euro la sfârşitul anului trecut. Subliniază însă că agribusiness-ul local se schimbă, pieţele se maturizează şi adaugă că el nu a fost niciodată un executiv care să conducă un business în agricultură dintr-o clădire de oţel şi sticlă din centrul Bucureştiului. "Agricultura românească are nevoie de antreprenori, nu de gulere albe."

În plus, adaugă că oricum a fost tot timpul un manager potrivit pentru businessurile în dezvoltare şi că nu s-ar simţi confortabil într-o poziţie de manager "de costuri".

"Orice proiect care are un început trebuie să aibă şi un sfârşit. Încerc să fiu conştient de limitele mele şi nu ştiu dacă peste patru ani o să mai fiu potrivit. Nu exclud nici să rămân tot aici cu un manager de costuri în dreapta mea sau găsesc un alt proiect în viitor de care să fiu interesat", a conchis Gheorghiţă.