„Daca se pastreaza actualele tendinte pe piata, in special interesul tot mai mare al fermierilor, dar si cererea in crestere de pe pietele externe, suprafetele cultivate la noi cu produse ecologice se vor dubla sau chiar tripla in perspectiva anului 2009 sau 2010“, spune cu un optimism moderat Costin Lianu.

Mai exact, Ministerul Agriculturii estimeaza ca pana in 2013, 754.000 de hectare vor fi cultivate ecologic, adica 5% din totalul suprafetei agricole. In principal, produsul ecologic se obtine de pe pamant care nu este tratat cu substante chimice, ci numai cu ingrasaminte naturale, dupa ce terenurile respective au parcurs o perioada minima de doi ani in care au fost scoase din circuitul agricol.

Produsele ecologice nu sunt simplu de identificat pe rafturile marilor magazine, pierzandu-se de multe ori in multimea celorlalte marfuri.

„Gama de produse ecologice este destul de restransa si vizeaza mai ales categorii ca oua, miere, zahar, branzeturi, unt. Chiar daca ponderea lor in cifra noastra de afaceri este nesemnificativa, produsele de acest tip au inregistrat an de an cresteri importante - intre 45% si 300% sau mai mult“, declara Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania, retailer care are la vanzare produse ecolo gice inca din 2003.

Clientii Carrefour cumpara in special lactate (svaiter ecologic, unt bio sau branza bio), dar si oua si zahar ecologice. „Odata cu diversificarea gamei vor scadea si preturile, iar produsele de acest tip vor fi din ce in ce mai accesibile. Si cum vor aparea pe piata, le vom avea si noi pe rafturi“, adauga Andreea Mihai.

Intr-adevar, marile lanturi de magazine incep sa se inregistreze drept comercianti de produse ecologice. „In urma cu patru ani, retailerii erau destul de reticenti in a primi pe rafturile lor produsele ecologice. Toata lumea ne intreba ce sunt aceste produse si de ce sunt ele mai scumpe“, isi aminteste directorul Natura Land.

De cinci ani pe piata, importatorul si distribuitorul de alimente ecologice a ajuns sa numere zece furnizori si isi distribuie marfa in peste 100 de magazine din tara. „La Fourmi a fost primul retailer care a primit produsele noastre. Au urmat magazinele Orient, intre timp preluate de Angst, supermarketurile Nic, Gima, Mega Image“, enumera Panait, completand ca dupa discutii lungi a reusit sa-si plaseze marfa si in hipermarketuri precum Carrefour, Cora, Auchan, Real sau Selgros.

Radu Panait spune ca a intrat in acest business din cauza unor probleme medicale. Obligat de medici sa nu mai manance carne, a devenit vegetarian, si pentru ca nu prea gasea in comert produse ecologice, s-a hotarat sa le aduca el in tara. Deocamdata, doar 20-25% din marfa pe care o distribuie este autohtona - miere de albine, faina integrala ecologica, legume si fructe, paste fainoase.

Investitia initiala in afacere a fost de 15.000 de euro. La inceput a inchiriat demisolul unui bloc, iar o camaruta de trei metri patrati pe patru a devenit depozitul firmei. Primul produs distribuit a fost zaharul ecologic, brun si auriu; daca primul transport s-a vandut in cateva luni, acum Natura Land vinde sase-sapte tone de zahar ecologic lunar, iar cifra de afaceri din 2006 a fost de jumatate de milion de euro.

In 2007 afacerile lui Panait au ajuns la un milion de euro, pentru ca anul acesta sa spere intr-o crestere gratie ofertei mai diverse: „Pe langa lapte vegetal pe baza de soia, deserturi, orez, ulei, paine, vom avea si halva pe baza de soia, cu miere, plus sucuri ecologice“.

Managerul isi pune mari sperante in cresterea cererii pentru astfel de produse. „Tendinta spre o alimentatie sanatoasa, indusa in special de expati, incepe sa prinda din ce in ce mai mult“, considera Panait, care vrea sa deschida anul acesta un supermarket cu produse agroalimentare ecologice si un restaurant specific, unde estimeaza ca va investi circa 150.000 de euro.

„Productie, supermarket si restaurant - e un concept pe care l-am vazut si in alte tari“, spune Panait. Desi are planul facut de mai bine de doi ani, spune ca a batut pasul pe loc fiindca nu a avut bani sa puna in aplicare proiectul: „Studiem diferite posibilitati de finantare, chiar si varianta apelarii la un fond structural de la UE“.