Preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, Nini Săpunaru, este de părere că asociaţiile agricole trebuie să colaboreze şi să vorbească pe limba guvernanţilor. „În condiţiile în care nu avem lobby şi în lipsa Camerelor Agricole, asociaţiile agricole va trebui să susţină interesele fermierilor în dialogul cu autorităţile”, afirmă Nini Săpunaru.

„Există o serie de legi şi normative care trebuie corectate, iar asociaţiile agricole trebuie să colaboreze şi să vorbească pe limba guvernanţilor, în interesul fermierilor. Nu avem lobby - trebuie să ni-l facem singuri”, spune Nini Săpunaru.

Ca exemplu, Nini Săpunaru a arătat că România importă aproape jumătate din necesarul de purcei, estimat la 1,8 milioane de capete, lucru care „ar putea fi corectat prin direcţionarea subvenţiilor şi finanţărilor către sectoarele restante”. Ca o curiozitate, Nini Săpunaru a arătat că „România importă 100 de tone de aluat congelat pe zi”, ceea ce arată cât de important este sectorul vegetal în ţările din care provin aceste importuri - un exemplu de urmat şi pentru autorităţile din România.

Îngheţurile târzii şi zăpezile căzute în 15-22 aprilie au distrus culturile fructifere în proporţie de 30% până la 95%, mai ales în zonele centrale ale ţării, cei mai afectaţi fiind merii, cireşii, nucii şi piersicii, afirmă Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti.

„În ultimii ani s-au constatat creşteri de temperaturi în lunile februarie şi martie, care au generat o dezvoltare prematură a culturilor, minusul de timp faţă de perioadele normale fiind de două săptămâni. Dar probabilitatea de a se produce fenomenele (care au avut loc anul acesta) din aprilie este foarte mică, se întâmplă o dată la 100 de ani”, a spus Mihail Coman.

„În zonele centrale din ţară au fost temperaturi negative care au afectat culturile de măr în proporţie de 30%-90%, pe cele de cireş în proporţie de 70%-95%, la fel şi pe cele de prun, iar pe cele de piersic - în proporţie de 80%-85%. La nuci avem pierdere totală pe suprafeţe foarte mari din ţară, nucul fiind cel mai sensibil la scăderile de temperatură”, arată un studiu citat de Mihail Coman.

Directorul general al ICDP a precizat că studiul său a fost înaintat Ministerului Agriculturii, în vederea sensibilizării autorităţilor faţă de fenomenele semnalate. Mihail Coman estimează că valoarea lucrărilor necesare pentru întreţinerea culturilor din zonele calamitate este de 2.500 de lei per hectar.