În aprilie 2013, fondatorii Beauty District au deschis al doilea salon în Calea Victoriei, destinat clienţilor din segmentul corporate, iar în luna decembrie au inaugurat al treilea salon în Stejarii Country Club, centrul de wellness din cartierul rezidenţial construit de omul de afaceri Ion Ţiriac în nordul Capitalei. Salonul din Stejarii va completa serviciile clubului deschis recent în complexul rezidenţial, iar programările se vor putea face la concierge-ul de la Stejarii.

„În momentul în care am ales varianta extinderii, frica cea mai mare a clienţilor a fost că noi trei nu vom mai fi la fel de disponibili, lucru care oricum s-a întâmplat pentru că e greu să te împarţi şi trebuie să te dedici businessului. Am decis totuşi să ne adresăm şi altor oameni„, spune Stratulat, mizând în strategia de dezvoltare şi pe rezistenţa clientelei la impactul crizei economice. Tocmai de aceea, cele trei saloane ale reţelei sunt poziţionate în partea de nord a oraşului, loc unde venitul mediu al locuitorilor este printre cele mai ridicate la nivel naţional.

„Nu suntem interesaţi de alte zone din Bucureşti sau de alte oraşe din ţară şi nu suntem pregătiţi pentru businessul de mall. Traficul din centrele comerciale este foarte bun, dar este greu să stabileşti o relaţie cu clientul şi să te acceseze în mod repetat.„ Anul 2014 va fi unul de stabilizare, cei trei fondatori dorind să dezvolte servicii noi în cele trei saloane. Principala direcţie se referă la garantarea aceluiaşi nivel al serviciilor în fiecare salon, dar şi la finalizarea unei şedinte de coafat, machiaj şi manichiură în maximum o oră. De asemenea, compania vrea să asigure şi un serviciu mobil Beauty District care să se ocupe de participanţii de la evenimente.

Bărbaţii reprezintă 20-30% din clientela Beauty District. De regulă clientul este femeie, are 30 de ani, un venit peste o mie de euro, cu viaţă socială dezvoltată, Beauty District având o bază de aproximativ 500 de clienţi fideli.

În piaţa saloanelor de frumuseţe, migraţia forţei de muncă este un fenomen încă de actualitate, dat fiind că numărul frizerilor şi coafezelor este insuficient în raport cu cererea, după cum observă Stratulat. Situaţia conduce la următorul fenomen: angajatorul nu este interesat să investească în oameni pentru că ei pot pleca oricând, în timp ce angajatul nu este interesat să fie onest pentru că imediat cineva îl va oferta dacă patronul este nemulţumit de serviciile sale. Salariul mediu al unui frizer este de 1.500 de lei, în timp ce stiliştii cu experienţă pot câştiga şi 1.000 de euro.

„Cel mai greu în businessul acesta a fost că nu aveam cunoştinţe de business. Dintre cei trei eu am ales să fac pasul spre management, eu sunt omul cu ideile. Mă nemulţumeşte că nu există un sistem testat în România în acest domeniu şi mă simt de foarte mult ori singur", mai spune Stratulat.