Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a militat în mod repetat pentru un dozaj adecvat al măsurilor de relaxare fiscală, avertizând, totodată, că „tratamentele“ pentru pierderea macrostabilităţii sunt dureroase. „Macrostabilitatea e precum sănătatea. Îţi dai seama cât de importantă este atunci când o pierzi“. BNR a adus prognoza de inflaţie pentru 2015 în premieră în teritoriu negativ, iar ulterior a revizuit „substanţial“ prognoza de inflaţie, tocmai ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate de Parlament. Banca centrală a ajuns în situaţia paradoxală de a avea în faţă deflaţia, după o luptă de peste două decenii cu inflaţia ridicată. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie românească peste cap, existând luni când rata anuală urca şi la 300%. Guvernatorul băncii centrale a arătat că economia nu riscă, totuşi, să intre în deflaţie, cu toate că inflaţia se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, având în vedere creşterea puternică a consumului şi existenţa unor presiuni inflaţioniste datorate creşterii salariilor. Rămâne de văzut câtă relaxare monetară mai încape alături de relaxarea fiscală, a spus Isărescu. „Dacă relaxarea fiscală va fi majoră, trebuie să redefinim politica monetară.“

Creditarea totală a revenit în luna august în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei care ating maxim istoric după maxim istoric. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. În timp ce creditele în lei sunt „pe val”, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul.

Relaxarea fiscalităţii ar urma să aibă efecte pozitive asupra consumului şi eventual şi asupra investiţiilor, reprezentând o gură de oxigen pentru economie. În cele din urmă, relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, creşterea economică urmând să depăşească 4% începând cu 2016, potrivit estimărilor.

În acest an, după ce în primul trimestru PIB-ul a accelerat, depăşind estimările analiştilor, în al doilea trimestru economia a încetinit brusc, temperarea avântului luând din nou prin surprindere pe toată lumea. Iar în al treilea trimestru motoarele economiei şi-au reluat turaţia. Pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creşterea economică a fost de 3,7%, ritm care ar putea să se menţină până la sfârşitul anului dacă agricultura nu va trage prea mult PIB‑ul în jos. Comerţul şi sectorul IT&C au avut cele mai mari contribuţii la creşterea economică. Iar pe partea de utilizare, consumul privat duce în spate întreaga creştere, fiind principalul motor al avântului PIB.

Exporturile de bunuri au atins un nou prag istoric la zece luni, de 45,9 mld euro, dar deficitul comercial s-a adâncit la 6,4 miliarde de euro, după doi ani în care, în aceeaşi perioadă, se menţinuse sub 5 miliarde de euro. Exporturile pot să depăşească în acest an maximul din 2014, de 52,5 miliarde de euro, în condiţiile în care zona euro a dat semne de revenire, iar după primele zece luni au ajuns la aproape 46 miliarde de euro şi volumul lunar al exporturilor a oscilat între 4,2 şi 4,8 miliarde de euro. Nu doar exporturile contează, ci şi importurile, fiind posibil ca exportul net (diferenţa dintre exporturi şi importuri) să aibă o contribuţie negativă la PIB în condiţiile accelerării importurilor având în vedere consumul privat în creştere, anul agricol slab şi relansarea investiţiilor private. Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a accentuat la 906 mil. euro (490 mil. euro în primele zece luni din 2008), pe fondul majorării deficitului comercial şi al balanţei veniturilor primare (venituri din muncă, venituri din investiţii în activităţi financiare).

Însă, nu există probleme legate de acoperirea acestui deficit în condiţiile în care investiţiile străine au ajuns la zece luni din an la aproape 2,8 miliarde de euro, cel mai înalt nivel atins din 2009 încoace. Investiţiile străine la zece luni au depăşit nivelul investiţiilor străine pe întreg anul 2014, de 2,4 miliarde de euro.