LIVE: EDIŢIE SPECIALĂ - MEET THE CEO - Care sunt motivele pentru care România este una dintre cele mai importante pieţe pentru BAT?

Profil de investitor. 25 de ani şi un portofoliu la bursă: „Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”

Autor: Tibi Oprea Postat la 10 martie 2022 1211 afişări

Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De data asta am stat de vorbă cu Dragoş Sandu, programator în vârstă de 25 de ani.

„Da, poate sună iresponsabil, dar dacă ţi-ai format deja un obicei de economisire lunară a banilor, următorul pas firesc este acela de a investi pe piaţa de capital. Din punctul meu de vedere, înveţi cu adevărat doar în momentul în care eşti în piaţă şi vezi efectele deciziilor tale în portofoliu. Am citit despre greşelile altor oameni pe care le-am comis şi eu la rândul meu în aproape un an de investit la Bursă. Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”, spune Dragoş-Nicolae Sandu.

În vârstă de 25 de ani, Dragoş afirmă că nu există un moment potrivit în care să începi să investeşti la Bursă, iar în cazul lui a durat un timp până să realizeze asta. În trecut a investit în titluri de stat, însă când acestea au început să nu i se mai pară atractive din punctul de vedere al randamentului, a decis să facă pasul spre piaţa de acţiuni.


PROFIL DE INVESTITOR

NUME: Dragoş-Nicolae Sandu

VÂRSTĂ: 25 de ani

PROFESIE: inginer de sistem

OCUPAŢIE: inginer software

INVESTEŞTE: part-time


„Acum trei ani am făcut primele mele investiţii în titluri de stat, neavând însă curajul la acel moment să fac trecerea spre Bursă. Deşi în 2020 nu aveam bani investiţi decât în titluri de stat, criza de sănătate a fost un reminder bun că nimic nu este sigur, chiar dacă uneori aşa pare. În această idee, încerc să am mereu o plasă de salvare şi să nu mă expun prea mult pe un singur domeniu”, spune Dragoş.

El a început să-şi investească economiile la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2021. Prima alimentare de cont a fost de 4.000 de lei, iar de atunci contribuie lunar cu o sumă de bani în funcţie de costurile din luna respectivă. Primele achiziţii au fost reprezentate de o parte din companiile mari din indicele principal BET, cum ar fi OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Electrica.

„Am simţit că ar fi mai uşor pentru un debutant ca mine să înceapă cu nişte companii stabile şi mature. Am început cu BVB pentru că este una dintre cele mai la îndemână alegeri pentru un investitor începător din România. Cunoşti piaţa şi este mai uşor să înţelegi anumite evoluţii. Recent am căpătat şi o mică expunere pe Bursa de la New York, dar momentan nu o sumă care să conteze pentru că nu m-am acomodat cu piaţa”, spune investitorul.

Portofoliul lui este preponderent format din grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (15%), compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (13%), Agroserv Măriuţa, deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac (12%), producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (9,5%) şi OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România (8,8%).

În perioada de 11 luni de când investeşte la Bursa românească, Dragoş a realizat un randament de circa 7%, erodat în ultima perioadă de sentimentul negativ determinat de conflictul militar din Est. Valoarea deţinerilor se ridică astăzi la 6.700 de euro.

„Dintotdeauna am fost fascinat de cum poţi face ca o sumă de bani pentru care ai muncit o dată să producă la rândul ei profit”, afirmă Dragoş.

Debutul la Bursă nu i s-a părut un proces greoi, dar spune că dacă ar începe din nou, şi-ar testa cunoştinţele înainte cu ajutorul conturilor demo pe care unii brokeri la pun la dispoziţie celor care vor să simuleze investiţiile. Totodată, afirmă că nişte sfaturi primite din partea brokerului la deschiderea de cont ar fi fost utile.

„Din punctul meu de vedere nu este rău deloc, având în vedere că sunt la început de drum şi învăţ din mers. Încerc sa fiu un investitor de cursă lungă şi de aceea nu sunt neapărat interesat de variaţiile pe termen scurt, deşi sunt foarte utile în general pentru potenţiale acumulări, ci am mai degrabă o viziune mai de ansamblu, care se concentrează mai mult pe sectoare şi mai puţin pe companii în sine”, adaugă el.


Dragoş-Nicolae Sandu, investitor: „În spatele fiecărei companii pe care o vedem pe Bursa de Valori Bucureşti este o echipă de oameni de al cărei succes depinde şi succesul nostru ca investitori.”


Dragoş Sandu a terminat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 2020, iar în prezent este student la master – consultanţă în afaceri. De trei ani lucrează la Pentest-Tools, un start-up românesc de securitate cibernetică din Bucureşti fondat de Adrian Furtună în 2013.

„Cred că sectorul de tehnologie încă are multe surprize frumoase de oferit pe plan local. Avem norocul să fim foarte buni în zona de IT şi de produs valoare intelectuală şi mă aştept ca în câţiva ani acest lucru să se reflecte mult mai puternic pe Bursa locală”, consideră Dragoş.

Jobul său full-time este de programator, dar încearcă să fie la curent în fiecare zi cu evenimentele din piaţă, în special cu cele care privesc companiile din propriul portofoliu. Mai spune că are o pasiune pentru poveştile din spatele companiilor, care îl ajută inclusiv în deciziile investiţionale.

„În spatele oricărei afaceri sunt oameni ale căror calitate şi talent în afaceri determină şi rezultatele respectivei companii şi din acest motiv consider că nu doar cifrele sunt importante, ci la fel de mult şi oamenii. Caut interviuri cu cei din spatele companiei, mă uit pe CV-urile acestora şi analizez relaţia lor cu membrii echipei. Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei companii pe care o vedem pe BVB este o echipă de oameni de al cărui succes depinde şi succesul nostru ca investitori”, spune Dragoş.

În afara acestui criteriu, investitorul se mai uită la perspectivele de creştere pe termen lung şi începe prin a analiza sectorul din care face parte compania. Dacă acesta este de interes, încearcă să înţeleagă liniile de business ale afacerii.

„Dacă în continuare consider că există potenţial, fac o analiză financiară de bază a companiei – lichiditate curentă, test acid, grad de îndatorare, levier financiar – din care încerc să-mi dau seama dacă societatea ar reuşi să supravieţuiască cu succes unei perioade mai dure”, completează investitorul.

În ceea ce priveşte Bursa locală, după aproape un an de prezenţă în piaţă, Dragoş a ajuns la părerea că principalul lucru care lipseşte este apropierea de marea masă a populaţiei.

„Cunosc personal numeroşi oameni care economisesc lunar, sunt foarte chibzuiţi financiar, însă consideră în continuare că Bursa este doar pentru cei foarte bogaţi sau care au acces la informaţii din interiorul companiilor. Cred că posibilitatea investiţiei la Bursă ar trebui dusă mai aproape de oameni, într-o manieră uşor de înţeles”, conchide Dragoş Sandu.

Dicţionarul investitorului:

Œ Quick ratio, cunoscut şi sub numele de acid-test, este un indicator care măsoară capacitatea unei companii de a-şi folosi instantaneu activele ce pot fi convertite în numerar pentru a-şi achita datoriile curente. Cu alte cuvinte, este capacitatea unei companii de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt cu cele mai lichide active.

 Levierul (leverage) reprezintă o tehnică de investiţie prin care se utilizează o sumă de bani mică pentru a rezulta o investiţie de o valoare mult mai mare. Asta înseamnă că dacă piaţa evoluează în favoarea tranzacţiei, câştigul ar putea fi mult mai semnificativ decât în cazul investiţiei tradiţionale. Cu toate acestea, efectul de levier este o metodă recomandată investitorii mai sofisticaţi, fiind o sabie cu două tăişuri: poate opera pentru a creşte rata de rentabilitate, dar în acelaşi timp creşte şi gradul de risc al investiţiei. Prin extensie, levierul financiar implică folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, independente de profitabilitatea activităţii, în timp ce levierul operaţional implică utilizarea de costuri fixe, dependente de volumul de activitate.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.