♦ Odată cu prevederile OUG 114, salariile s-au majorat, ordonanţa impunând obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii ♦ Ca efect, numărul angajaţilor din domeniul construcţiilor, industrie care a suferit în ultimii ani din cauza deficitului de personal, a ajuns anul trecut la peste 416.000 de oameni.

Ideea eliminării facilităţilor fiscale de care domeniul construcţiilor beneficiază în prezent şi de care ar trebui să beneficieze până în 2029 aduce îngrijorare în rândul firmelor din domeniu, care se tem ca o astfel de măsură să nu „alunge“ angajaţii care intraseră în acest domeniu în ultimii ani, încurajaţi de aceste beneficii.

Discuţiile sunt deocamdată mai mult teoretice, în condiţiile în care o decizie clară privind eliminarea facilităţilor nu a fost pronunţată. Însă un paragraf din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) precizează că „ritmul eliminării treptate a stimulentelor fiscale acordate în legislaţia actuală se va baza pe rezultatul revizuirii asistate a legislaţiei actuale“, adăugându-se, ca o măsură în acest sens, „simplificarea regulilor fiscale pentru a facilita conformarea şi administrarea, precum şi eliminarea scutirilor şi tratamentelor preferenţiale“.

În jurul acestei formulări au apărut imediat temeri în rândul companiilor active în sectorul construcţiilor, care beneficiază de scutiri de la începutul anului 2019.

„Un subiect care creează îngrijorare este faptul că societatea noastră beneficiază de facilităţile acordate companiilor care activează în domeniul construcţiilor şi a reuşit să atragă astfel forţă de muncă chiar din rândul celor plecaţi în afara ţării. Din documentul PNRR elaborat de către Guvernul României reiese că aceste facilităţi vor fi reduse gradual începând cu anul 2025, deşi facilităţile ar fi trebuit să fie în vigoare timp de zece ani, începând cu anul 2019“, spun reprezentanţii Barrier, un producător de tâmplărie din Bacău, deţinut de antreprenorul Adrian Gârmacea.

Ordonanţa 114/2018 a adus cea mai mare schimbare a ultimilor ani în ceea ce priveşte salariile din domeniul construcţiilor. Odată cu prevederile acestui document, salariile s-au majorat, ordonanţa impunând obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii. Măsura a fost menită să revigoreze un sector care avusese de suferit în ultimii ani şi unde investiţiile au frânat.

„Prevederile din OUG 114/2018 au adus muncitorii înapoi în construcţii, au mai frânat plecările din ţară şi au crescut şi încasările la bugetul statului, deoarece, deşi au scăzut taxele, a crescut numărul de muncitori plătitori“, spune Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

Astfel, companiile din construcţii, sector care are o contribuţie de 6,6% la formarea Produsului Intern Brut, au făcut cele mai multe angajări în perioada mai 2019 - mai 2021, potrivit unei analize ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Peste 35.500 de noi angajări au fost făcute în construcţii în ultimii doi ani.

Ca efect, numărul angajaţilor din domeniul construcţiilor, industrie care a suferit în ultimii ani din cauza deficitului de personal, a depăşit anul trecut pragul de 400.000, ajungând la peste 416.000 de oameni, potrivit datelor din bilanţurile companiilor care au făcut raportările pe 2020. Din datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului reiese aşadar că numărul angajaţilor a crescut cu 8% faţă de 2019, marcând un record al ultimului deceniu.

Pe lângă majorarea salariilor, Ordonanţa 114 mai prevede, de asemenea, scutirea de la plata contribuţiilor sociale ale angajatorului din construcţii pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, reducerea contribuţiilor sociale ale salariaţilor cu 3,75% şi un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din acest domeniu.

Măsurile se aplică însă doar în cazul companiilor care îndeplinesc trei condiţii: deţinerea unuia din codurile CAEN prevăzute în OUG, realizarea a cel puţin 80% din cifra de afaceri din activitatea prevăzută de respectivele coduri CAEN şi acordarea unor venituri brute lunare din salarii şi asimilate salariilor între 3.000 şi 30.000 de lei.

„Eliminarea facilităţilor va avea un impact negativ asupra pieţei. Când au fost aplicate, s-a dorit aducerea acasă a unei părţi a muncitorilor plecaţi din România şi s-a reuşit acest lucru. Şi noi am angajat oameni veniţi din străinătate. Lumea vorbeşte doar de facilităţi, dar angajatorul a trebuit să majoreze salariile, aşa că a avut şi costuri mai mari. Cu siguranţă când angajatul va vedea că îi scade salariul, va alege să plece în altă parte sau se va îndrepta din nou către munca la negru sau la gri“, spune Mircea Bulboacă, proprietarul companiei de construcţii CON-A din Sibiu.

Ca urmare a OUG 114, salariul mediu net din construcţii a ajuns în luna mai din 2021, de exemplu, la o valoare de 3.264 de lei, în creştere cu 7% faţă de mai 2020 şi cu 65% faţă de mai 2018, înaintea aplicării prevederilor OUG 114, potrivit calculelor făcute pe baza datelor existente pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

Totuşi, programul PNRR, prin care România poate lua 29 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, va aduce şi anumite condiţii care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Bucureşti. Una dintre ele este legată de eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii care au fost introduse în 2019. Cea mai importantă este legată de salariile plătite în construcţii şi de reducerile de taxe aplicate firmelor din domeniu. O astfel de măsură ar putea pune probleme grave disponibilităţii de personal din această industrie. Aplicarea scutirilor a fost anunţat a fi valabilă până pe 31 decembrie 2028.

Premierul Florin Cîţu şi-a exprimat de mai multe ori opoziţia faţă de această facilitate susţinând că „dacă susţii un sector, creezi distorsiuni în restul economiei. Pentru companii această facilitate a uşurat factura de plată salarială, salariile din construcţii au crescut, dar bugetul a pierdut.“

Între timp, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României nu a fost încă aprobat, deşi ţări precum Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia, alături de Grecia, au primit deja primele tranşe de finanţare pentru proiectele de investiţii incluse în PNRR-urile lor.