Compania de consultanţă de date Kantar a publicat astăzi, la iniţiativa Nestlé, primul studiu care analizează experienţele părinţilor din întreaga lume în procesul de creştere a copiilor, sub forma unei analize intitulate Indexul de Parenting (The Parenting Index). Studiul indică pentru România un scor de 49/100 în cadrul Indexului de Parenting, rezultat care arată un raport echilibrat optimism – pesimism în rândul părinţilor din ţara noastră şi scoruri medii pentru majoritatea factorilor analizaţi în studiu. În ceea ce priveşte încrederea părinţilor în capacitatea lor de creştere a copilului, România se află pe primul loc în rândul tuturor ţărilor analizate.

Indexul de Parenting (The Parenting Index) măsoară gradul de dificultate al experienţelor parentale din întreaga lume. Studiul cumulează opiniile a peste 8.000 de mame şi taţi din 16 ţări, patru continente, şi are la bază experienţele lor parentale. Rezultatele cercetării au la bază un eşantion reprezentativ la nivel naţional de familii de dimensiuni diferite şi din medii culturale şi socio-economice diferite, cu cel puţin un copil în vârstă de 0-12 luni.

Indexul de Parenting ierarhizează ţările după modul în care părinţii percep gradul de dificultate al experienţelor parentale în ţara lor, descompunând factorii cheie care influenţează aceste percepţii. În total, au fost identificaţi 11 factori universali care explică clasamentul Indexului prin corelaţii puternice. Opt factori au rezultat din datele obţinute în urma sondajului şi trei sunt determinaţi de date economice şi sociale globale. Studiul a relevat faptul că presiunea este o problemă majoră universală care afectează părinţii în prezent, indiferent de zona geografică.

Această presiune este generată parţial de factori interni - părinţii tind către menţinerea unor standarde ridicate şi susţin adesea că se simt nepregătiţi pentru noua realitate. Acest lucru generează necesitatea de a extinde nivelul compromisurilor peste nivelul anticipat şi previzionat. Însă presiunile generate de factori externi, factori asupra cărora părinţii au un control redus, sunt mult mai puternice şi pot avea un uriaş impact negativ în dinamica familiei.

Potrivit studiului, părinţii români sunt preponderent mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, precum şi de concediul de maternitate/paternitate. Pe baza rezultatelor Indexului de Parenting, „sprijinirea vieţii profesionale" este cel mai important dintre toţi factorii pentru părinţii români (12,4) – părinţii români considerând durata concediului de creştere a copilului ca fiind adecvată, având la dispoziţie soluţii de îngrijire a copiilor accesibile şi indicând un sentiment de satisfacţie ridicat faţă de capacitatea lor de a echilibra viaţa profesională cu cea personală. Părinţii din România au dreptul la până la doi ani de concediu pentru creşterea copilului – în cea mai mare parte fiind luat de mame – plus un nivel minim de sprijin financiar oferit de autorităţi pe durata concediului de creştere a copilului.

Părinţii români susţin că îşi hrănesc cu uşurinţă bebeluşii, dar somnul şi sănătatea bebeluşilor lor sunt zone care pot fi îmbunătăţite. Al doilea cel mai ridicat scor înregistrat în România se referă la factorul „uşurinţa de a fi părinte". Părinţii din România au un scor mai mare decât media în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot hrăni copiii (84% spun că este uşor) şi sunt în concordanţă cu rezultatele globale, 74% declară că bebeluşul lor doarme bine şi 79% raportează o stare bună de sănătate a copilului.

România înregistrează un scor bun privind alăptarea exclusivă la sân, însă mamele care nu alăptează/nu au alăptat se simt judecate. Analiza factorului „absenţa presiunii" (al treilea cel mai important factor în clasamentul pentru România - 6,5) din cadrul studiului relevă scoruri care plasează România în mijlocul clasamentului ţărilor din zonă. Cu toate acestea, un factor extern de presiune care indică loc de îmbunătăţire este legat de modul în care părinţii români se raportează unii la ceilalţi. Studiul arată că mamele simt multă presiune şi se simt judecate dacă nu alăptează/nu au alăptat (scor de 32%). Totuşi, 53% dintre mamele din România au spus că au alăptat conform planului (mai mult decât la nivel global) şi 20% mai mult decât era planificat. În acelaşi timp, România înregistrează un scor peste medie în ceea ce priveşte alăptarea exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni (74% din mamele din România alăptează până la 6 luni) şi s-a clasat pe locul 4 în cercetarea globală. 

Nivelul de încredere al părinţilor în forţele proprii plasează România pe primul loc în clasament. Chiar dacă are o contribuţie mai mică la scorul Indexului de Parenting, „încrederea părinţilor în forţele proprii" este un factor important al analizei şi este determinat de accesul la informaţii, educaţie, soluţii de îngrijire a copiilor, precum şi de deschiderea societăţii faţă de noi metode de parenting. De asemenea, scăderea numărului de copii per familie şi îmbunătăţirea generală a calităţii vieţii (stabilitatea financiară, disponibilitatea produselor şi serviciilor, accesul la informaţii) sunt, de asemenea, aspecte importante legate de creşterea nivelului de încredere a părinţilor români.

Implicarea în mod egal a părinţilor (co-parenting) în creşterea copiilor devine tot mai importantă pentru părinţii români, fiind un capitol deficitar semnalat de aceştia. Respondenţii români nu văd o îmbunătăţire faţă de generaţiile anterioare în ceea ce priveşte implicarea în mod egal a ambilor părinţi în creşterea copiilor. 1 din 2 respondenţi consideră că partenerul lor este mai puţin implicat în responsabilităţile de creştere a copiilor şi de îngrijire a gospodăriei.

Principalele rezultate la nivel internaţional:

•       Suedia se clasează pe primul loc ca ţară în care părinţii experimentează cea mai mare uşurinţă în creşterea copiilor, cu un scor de 75/100. Părinţii din Suedia (89%) sunt cei mai încrezători, în timp ce părinţii din Mexic (60%) şi Filipine (65%) sunt cel mai puţin optimişti.

•      Chile (58/100) şi Germania (56/100) completează clasamentul primelor trei ţări cu cel mai înalt grad de uşurinţă privind creşterea copiilor, unde părinţii se confruntă cu cele mai mici provocări în creşterea copiilor lor.

•      Părinţii din China se confruntă cu cele mai multe provocări (39/100), cu scorurile cele mai mici în clasament, fiind urmată de Brazilia (40/100) şi Filipine (43/100). Aceste rezultate nu indică un mediu cu dificultăţi pentru toţi factorii analizaţi. Spre exemplu, în rândul părinţilor din China este înregistrat cel mai ridicat nivel de satisfacţie privind implicarea în comun a partenerilor în creşterea copiilor.

•       Cele 16 ţări din întreaga lume ce au luat parte la realizarea primei ediţii a Indexului de Parenting cuprind o diversitate de culturi, norme sociale, situaţii politice şi economice şi locaţii geografice. Indexul de Parenting reprezintă o analiză a factorilor care determină părinţii să întâmpine provocări mai mari sau, dimpotrivă, să capete o mai mare dezinvoltură în procesul de creştere a copiilor.

•        Primii trei factori explică peste 55% din rezultatele Indexului de Parenting. Indiferent de ţara din care fac parte părinţii participanţi la studiu, presiunea (provenită din factori interni şi externi) are cel mai mare impact universal, având o pondere de 22,6% din scorul Indexului. Acest lucru face ca presiunea resimţită să devină,  poate, cea mai mare problemă cu care părinţii se confruntă în prezent şi vizează două tipuri diferite de presiune: presiunea generată de factori interni, cea pe care părinţii înşişi o preiau asupra lor şi presiunea generată de factori externi. Acest factor reflectă cât de stresant poate fi atunci când toată lumea din jurul unui nou părinte îşi dă cu părerea cu privire la modul în care un părinte alege să îşi crească copilul – indiferent dacă această opinie este cerută sau nu. Chiar dacă un punct de vedere exprimat este bine intenţionat, părinţii se pot simţi judecaţi, nesusţinuţi şi copleşiţi. Acest sentiment este intensificat de canalele Social Media, de vreme ce judecarea deciziilor de creştere a copiilor ale părinţilor a devenit o problemă serioasă în mediul online.

Pe lângă toţi factorii identificaţi în urma studiului global - factori universali, deoarece părinţii se confruntă constant cu aceştia pe întregul proces de creştere a copiilor, indiferent de ţara în care locuiesc – în cadrul studiului a fost analizat (în câteva dintre ţările participante la studiu) şi impactul pandemiei COVID-19 resimţit de părinţi asupra procesului de creştere a copilului. Pandemia COVID-19 a avut un impact scăzut - şi în acelaşi timp pozitiv – asupra experienţelor părinţilor în ceea ce priveşte creşterea copilului. În ţările in care acest subiect a fost abordat, părinţii au raportat că au simţit mai mult sprijin reciproc în timpul pandemiei – inclusiv creşterea coeziunii sociale şi a sentimentului de apartenenţă. Părinţii au indicat, de asemenea, senzaţia unei scăderi a presiunii venite din societate cu privire la modul în care îşi cresc copiii, în timpul pandemiei COVID-19. Părinţii din SUA, Spania şi China au raportat un grad ridicat de stabilitate financiară şi costuri mai mici de îngrijire a copilului, legate în mod intuitiv de o reducere a cheltuielilor în timpul carantinei. Aceasta poate reflecta, de asemenea, faptul că familiile au identificat mai puţine oportunităţi de cheltuire a banilor şi au reorganizat finanţele familiei în timpul carantinei.