"Suntem ca niste vagabonzi. N-avem de lucru, n-avem nimic", declara pentru agentia franceza de stiri Gheorghe Ion, un rrom proaspat repatriat din Franta. Altul, expulzat din Grenoble, declara: "O sa ramanem acasa daca gasim de lucru, dar e greu, fiindca tara asta e mult mai saraca decat Franta".

AFP noteaza ca nu numai rromii, ci si multi romani au fost fortati de saracie sa plece in strainatate, cei mai multi cu destinatia Spania si Italia, din cauza saraciei dintr-una din tarile UE cel mai afectate de recesiune. Cei mai multi rromi care pleaca provin din comunitati rurale foarte sarace, dupa cum sustine Mihai Neacsu, directorul Amare Rromentza, organizatie care militeaza pentru drepturile rromilor. Ei sunt insa doar o mica parte din numarul total, estimat intre 530.000 si 2,5 milioane, al rromilor traitori in Romania, sustine AFP.

Vineri dupa-amiaza, Franta a continuat programul de expulzari, cu inca 130.000 de rromi care au fost trimisi la Bucuresti cu un charter, dupa cei circa 100 trimisi joi, iar saptamana viitoare vor fi scosi din tara inca 160. Pana la sfarsitul lui august, in total 850 de rromi vor fi nevoiti sa plece din Franta, fiecare urmand sa primeasca de la statul francez o compensatie (300 de euro de adult si 100 de copil). Toti vor avea dreptul de a se intoarce in Franta oricand doresc, dar risca sa fie expulzati iarasi daca nu isi gasesc de lucru acolo.

Agentia UPI, la randul sau, citeaza opiniile a cativa rromi care sustin ca vor folosi intoarcerea in Romania pur si simplu ca pe o vacanta in care isi vor vizita rudele de aici, urmand sa se intoarca inapoi in Franta cat de curand posibil.

Intr-un material separat, AFP il citeaza pe Gabriel, unul dintre expulzati, proaspat coborat din avionul care l-a adus din Franta. De loc din Petrosani, acesta a plecat la Grenoble anul trecut si a lucrat la negru ca mecanic, fiindca lucratorii straini din Romania si Bulgaria au restrictii la angajare in Franta. Nevasta lui a lucrat si ea ca vanzatoare, pana cand a ramas gravida, iar ultimul lor copil s-a nascut acolo. Acum s-au intors cu totii, dar nu stiu ce sa faca. "Industria de aici e moarta. Nu stiu ce sa fac ca sa-mi intretin familia", sustine Gabriel, adaugand ca daca nu-si va gasi de lucru, va pleca iar in Franta sau in alta parte a Europei.

Intervievat de agentia franceza, primarul din Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi, care sustine ca din 45.000 de mineri in zona au mai ramas doar 8.000, iar arata somajului atinge 11%, mult peste rata nationala de 7,4%. "Standardele de viata difera foarte mult fata de Franta", adauga tatal lui Gabriel, un tamplar in varsta de 51 de ani, care conchide ca "Franta iti da sansa sa traiesti, Romania iti da sansa sa mori".

In Bulgaria vecina, numarul de rromi este estimat intre 350.000 si 800.000, iar in ultimii cinci ani, circa 50.000 au plecat din tara, mai mult sau mai putin pe cai legale, in Italia, Spania, Grecia si Germania. Compania aeriana Bulgaria Air a facut cunoscut ca autoritatile franceze vor trimite in Bulgaria trei transporturi de rromi - 13 rromi vor ateriza la Varna la 25 august, inca 12 tot la Varna la 10 septembrie si ultimul grup, de 14, la Sofia in 17 septembrie.

In afara de saracia din Bulgaria, sustine AFP, "rromii se confrunta cu reactii de respingere din partea unor bulgari care ii considera hoti si ignoranti, conform unui studiu din 2009" (sic!). Aceasta antipatie "isi gaseste corespondent in Romania, unde un studiu guvernamental din 2009 a constatat ca 7 din 10 cetateni n-ar vrea ca un tigan sa faca parte din familia lor". Romania a lansat, cu sprijin financiar de la UE, sase programe in valoare de circa 22 de milioane de euro pentru integrarea sociala si scolarizarea rromilor.

In Serbia traiesc pana la 450.000 de rromi si intre 350.000 si 530.000 in Slovacia, conform unor estimari ale UE. In Ungaria, unde traiesc circa un milion de rromi, circa 90% dintre ei sunt someri, cei mai multi traiesc sub pragul saraciei si mai putin de 10% termina liceul, conform organizatiei neguvernamentale SOS Children's Villages.

O situatie aparte o au "zecile de mii de rromi din Europa" care nu au cetatenie, acte de nastere, carti de identitate si sunt "lipsiti adesea de drepturi de baza ca educatia, asistenta sanitara si medicala si dreptul de vot", sustinea zilele trecute comisarul european Thomas Hammarberg, comisar european pentru drepturile omului, intr-o declaratie remisa presei. "Problema exista in multe tari din Europa, dar este cu deosebire acuta in Balcanii de Vest - Slovenia, Serbia, Croatia - unde rromii care cauta sa se inregistreze si sa capete documente se lovesc de o birocratie complicata si de taxe mari".

In mod special, Hammarberg recomanda statelor occidentale sa se abtina de la expulzarea rromilor catre Kosovo, pentru a nu agrava situatia. Un raport recent al UNICEF sustine ca 38% dintre rromii returnati din Germania catre Kosovo nu au reusit sa obtina documente de identitate, iar 2% dintre copiii lor nascuti in strainatate in perioada razboiului interetnic sau dupa razboi nu sunt inregistrati oficial nici acum.