O bucată de PVC bine rumenită, burgeri cu garnitură Lego sau supă cu carduri de credit. Pare un meniu fără nicio noimă, dar reprezintă totuşi realitatea consumului zilnic de bucăţi microscopice de plastic incluse, fără să ne dăm seama, în alimentaţie.

Oamenii ar putea ingera, săptămânal, echivalentul unui card de credit din plastic, a concluzionat un studiu din 2019 realizat de WWF International, citat de Reuters, cantităţile de plastic regăsindu-se, în principal, în apa potabilă dar şi în alimente precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemul lor digestiv este, de asemenea, consumat. Reuters a folosit rezultatele studiului pentru a ilustra cum arată de fapt această cantitate de plastic în diferite perioade de timp. Într-o lună, ingerăm greutatea unei piese Lego din plastic şi, într-un an, cantitatea de plastic folosită pentru casca unui pompier. Este posibil să nu pară prea mult, dar în acest ritm de consum, într-un deceniu, am putea mânca 2,5 kg de plastic, iar de-a lungul vieţii, să consumăm aproximativ 20 kg de microplastic.

Producţia de plastic a crescut în ultimii 50 de ani odată cu utilizarea pe scară largă a produselor de unică folosinţă ieftine. Deoarece plasticul nu este biodegradabil, ci se descompune doar în bucăţi mai mici, acesta ajunge în cele din urmă peste tot, poluând plajele şi sufocând viaţa sălbatică marină.

Malcolm Hudson, profesor de ştiinţe ale mediului la Universitatea din Southampton, spune că în mediul înconjurător există cantităţi tot mai mari de particule minuscule, numite nanoplastice, care sunt mult mai dificil de detectat, şi pe care probabil le ingerăm şi noi. „Ar putea trece în sângele nostru sau în sistemul limfatic şi apoi să ajungă în organele noastre”, spune Hudson, citat de Reuters.