Un rechin mai mititel. Primul lider notabil al PD-L condamnat definitiv pentru fapte de coruptie este primarul din Ramnicu-Valcea, Mircia Gutau; acesta a primit la Inalta Curtea de Justitie si Casatie, impreuna cu fostul sau viceprimar Nicolae Dicu, decizia de a executa o pedeapsa cu inchisoarea de trei ani pentru complicitate la luare de mita. Gutau a fost sustinut constant de liderii PD-L si in timpul procesului, dar si pentru o noua candidatura, mai ales dupa ce obtinuse de la Curtea de Apel Constanta o hotarare de clasare a dosarului sau. Gutau urmeaza sa fie revocat atat din demnitatea de primar, cat si din calitatea de membru al PD-L si a anuntat ca intentioaza sa atace hotararea ICCJ la instantele internationale.

Programul Rabla continua. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, a lasat pentru moment la o parte jargonul specific institutiei sale si a caracterizat economia Romaniei cu o comparatie pe care a considerat-o sugestiva: statul isi poate permite costuri de tip Dacia, nu de tip Mercedes; Romania nu poate cheltui pe un sector public de tip Mercedes, ci de unul cat pentru Dacia. Deocamdata, misiunea FMI aflata saptamana trecuta la Bucuresti a constatat ca Dacia a mers bine anul trecut - suficient de bine incat sa merite in continuare un "program Rabla", cum ar putea fi calificat programul de imprumut al Fondului daca am continua analogia lui Franks.

Deficitul bugetar s-a incadrat in limita asteptarilor (7,3% din PIB), iar pentru 2010 e perfect realizabila reducerea lui la 5,9%; scaderea economiei s-a atenuat in ultimele trei luni din 2009 (ceea ce ar insemna ca ne-am oprit la o scadere de 7% pe tot anul, in loc de 8%, cum calculase FMI la un moment dat in cursul anului trecut), iar BNR a ratat de putin tinta de inflatie, dar nu si obiectivul (4,74% fata de o limita de 4,5%) - asa incat pentru perioada ianuarie-martie este deja de asteptat revenirea la crestere economica. Prin urmare, se poate prevedea ca FMI va elibera in februarie urmatoarele doua transe de credit, in valoare totala de 2,3 miliarde de euro, cu precizarea insa ca e pentru ultima data cand accepta ca jumatate din banii oferiti ca imprumut sa fie folositi pentru acoperirea deficitului bugetar, recte pentru cheltuieli curente.

Mai departe insa, depinde de stat cum va profita de acest "program Rabla", iar de aici abia incepe greul pentru un stat care anul trecut a evitat, in principiu, masurile cu impact social dureros. Desi reprezentantul Fondului a spus ca Guvernul va decide cat din restructurarea sectorului public va insemna concedieri de personal si cat scadere a cheltuielilor cu salariile (inghetari sau reduceri de lefuri), Franks a sugerat ca ideala ar fi o combinatie intre cele doua si a vorbit despre posibilitatea ca pana la jumatatea anului sa avem deja circa un milion de someri (ceea ce n-ar fi exclus, din moment ce in decembrie erau deja peste 700.000 oficial inregistrati), desi ulterior a negat ca aceasta cifra ar fi fost ceruta sau vehiculata in discutiile FMI cu guvernantii.

Daca la optimismul Fondului se adauga si cel al Comisiei Europene, care urmeaza sa elibereze in martie urmatoarea transa de finantare, de un miliard de euro, se poate considera deja ca Dacia economiei nu mai are a se teme ca da faliment. De la faliment la relansare e insa un drum cu destule obstacole, care incep nu numai cu rezistenta sindicatelor la concedieri si la noile restrictii impuse de legea salarizarii unitare, ci si cu reactia economiei la posibilele majorari de taxe (sau noutati in materie) imaginate de Guvern.