Cel putin 200.000. Guvernul haitian a anuntat ca peste 200.000 de oameni si-au pierdut viata in cutremurul care a lovit luna trecuta capitala Port-au-Prince, cu 50.000 mai mult decat estimarea initiala. Potrivit premierului Jean-Max Bellerive, aceste date nu includ persoanele aflate inca sub daramaturi sau victimele ingropate de propriile familii. Primul-ministru haitian a afirmat ca peste 300.000 de persoane au fost ranite, 250.000 de case au fost distruse, iar peste un milion de haitieni au ramas fara adapost in urma seismului de magnitudine 7 pe scara Richter, care a lovit la 12 ianuarie statul din Caraibe.

Delicata balanta. Dupa o noua reducere, la 7%, a dobanzii de politica monetara, a doua de la inceputul anului si care a atras in general aprecieri pozitive din partea comentatorilor, guvernatorul BNR a iesit la rampa ca sa prezinte noul raport asupra inflatiei si sa faca predictii asupra sanselor de reluare a creditarii bancare pentru economia reala in urmatoarele luni. Surpriza cea mare a fost modificarea prognozei de inflatie pentru 2010, de la 2,6% la 3,5%, chiar daca estimarea pentru 2011 este optimista (2,7%) - intrucat toate opiniile ca BNR isi poate permite acum sa taie dobanda, chiar mai agresiv si mai devreme decat a facut-o pana acum, se intemeiau pe premisa ca efectele crizei vor tine si anul acesta inflatia la un nivel redus. "Nu trebuie sa ne temem de inflatie, ci de marimea ei.

Dupa cum stiti, BCE defineste stabilitatea preturilor (care este de fapt si mandatul acestei institutii) ca fiind reprezentata de o inflatie anuala mai mica de 2%, dar apropiata de 2%. Extrapoland, am putea spune ca aceasta ar trebui sa fie si tinta Romaniei pe termen mediu, in vederea convergentei la zona euro", declara recent pentru BUSINESS Magazin Ovidiu Dumitrescu, manager pentru piete de capital in cadrul OTP Bank Romania. Tot stabilitatea preturilor, in forma tintirii inflatiei, este si mandatul BNR insa, astfel incat se pune problema in ce masura va mai fi dispusa autoritatea monetara la noi reduceri de dobanda, cu scopul de a stimula activitatea de credit, din moment ce considera ca presiunea asupra preturilor a crescut ori va creste. Deocamdata, in afara de ceea ce s-a intamplat pana acum (modificarea accizelor la tigari si reluarea scumpirii petrolului), raportul asupra inflatiei enumera putini factori de risc pentru viitor - evolutia crizei pe plan extern (dar cu efect negativ previzibil doar pe termen lung), conduita politicii fiscale ("un buget cu un deficit de 5,9% din PIB nu poate fi salutat de o banca centrala.

Il consideram rezonabil", a comentat Mugur Isarescu) si, in mult mai mica masura, dinamica preturilor volatile ale marfurilor alimentare. Cat despre sansele de reluare a creditarii, guvernatorul apreciaza ca bancile vor avea nevoie de un interval de acomodare pentru ajustarea dobanzilor. "Nu trebuie sa imbrancim bancile in reluarea procesului de creditare pe alte baze decat sanatoase", a spus Isarescu, subliniind evidenta; in acelasi context, guvernatorul a dat de inteles ca viitoarele masuri de politica monetara vor urma tot o strategie a pasilor marunti, de genul "vazand si facand", fiind asadar excluse salturi spectaculoase ale dobanzii.