Croatia poate, Turcia nu. Parlamentul European a evaluat pozitiv eforturile depuse in 2009 de Croatia pentru aderarea la Uniunea Europeana si a semnalat progresul limitat inregistrat de Turcia in indeplinirea criteriilor de la Copenhaga. Negocierile de aderare cu Croatia ar putea fi finalizate in 2010, se arata intr-o rezolutie adoptata de PE, care recomanda deschiderea grabnica a capitolului de negociere "Justitie si drepturi fundamentale". Din cele 35 de capitole, 28 au fost deschise si 17 au fost inchise provizoriu. In cazul Turciei, deputatii europeni au acuzat nerespectarea timp de patru ani consecutiv a angajamentelor ce decurg din Protocolul aditional la Acordul de asociere CE-Turcia.

Lupul paznic la oi. In cadrul unei operatiuni sub numele de cod "Caracatita", la Sofia a fost anihilat un grup mafiot condus de fostul consilier special al directorului Agentiei de Securitate Nationala, Alexei Petrov. Numele lui Petrov, poreclit "Tractorul", a fost vehiculat in legatura cu crearea partidului Ordine, Legalitate si Dreptate, care a trecut la limita pragul electoral la ultimele alegeri, si in legatura cu aparitia noului saptamanal Galeria. Ministrul de interne a declarat ca grupul mafiot s-a ocupat timp de zece ani cu extorcarea de bani prin intimidare si violenta, de controlul asupra prostitutiei in capitala, trafic de influenta, spalare de bani si altele. Capul grupului, Alexei Petrov, este doctor docent si lector la Universitatea Economica din Sofia, expert in securitate si in activitati antitero. Prieten cu fostul procuror general, pana nu demult Petrov a fost considerat eminenta cenusie a Agentiei pentru Securitate Nationala si mana dreapta a directorului acesteia si a fost demis doar dupa venirea la putere a partidului centrist GERB.

Mladitele primaverii. Ministrul de finante Sebastian Vladescu a facut senzatie, saptamana trecuta, referindu-se la perspectivele optimiste ale economiei in termeni poetici ("poate in economie nu e primavara pe care ne-am dorit-o, e o iarna care in nici un caz nu e atat de rea ca cea de afara. Cred ca mladitele primaverii vor rasari si in economia romaneasca anul acesta"). Dupa doar cateva zile, datele statistice pareau sa indice mai curand geruri si ninsori. Inflatia lunara a crescut de la 0,3% in decembrie 2009 la 1,68% in ianuarie (cel mai mare nivel din aprilie 2005), din cauza cresterii preturilor la tigari, combustibili si energie, iar inflatia anuala a ajuns de la 4,74% la 5,2%. Productia industriala a scazut in 2009 cu 5,7%, in termeni ajustati sezonier si ca zile lucratoare, fata de anul precedent. {i, cel mai important, conform Eurostat, in ultimul trimestru din 2009, Romania a fost pe locul al patrulea in UE ca amploare a scaderii PIB raportat la aceeasi perioada din 2008, cu 6,6%, de aproape trei ori mai mult decat media europeana (2,3%), devansata doar de Letonia (-17,9%), Lituania (-13%) si Estonia (9,4%).

Chiar si raportat la trimestrul al treilea, situatia e la fel de rea, avand in vedere ca multi analisti sau doar comentatori se asteptasera la o usoara crestere ori la o stagnare, ceea ce ar fi insemnat o premisa clara de depasire a recesiunii. Institutul de Statistica a anuntat insa ca economia a scazut in trimestrul al patrulea cu 1,5% fata de trimestrul al treilea, iar PIB a scazut cu 7,2% in 2009 fata de 2008. Unde sunt mladitele, asadar? Ca de obicei, in estimarile altora. Giovanni Ravasio, presedintele Intesa Sanpaolo Bank si fost consilier al prim-ministrului pe probleme europene, a declarat ca Romania ar putea realiza o crestere economica de 3% in 2010 (peste estimarile curente de 1-1,3-1,5%), aducand ca argument redresarea in curs din toata Europa si mesajul de incredere pe care l-ar fi transmis guvernul Boc nerecurgand la majorarea TVA sau la modificarea cotei unice de impozitare. De alta parere este insa Capital Economics, companie de consultanta care in general a formulat previziuni destul de retinute pentru Romania si care acum considera ca nu numai Romania, dar si Ungaria, Bulgaria si tarile baltice sa aiba parte in 2010 de un al doilea an de contractie economica. Economistii companiei cred ca e probabil ca in aceste tari sa se manifeste in continuare acelasi cerc vicios care a dominat si in 2009 piata: afacerile slabite de criza nu obtin creditare, iar faptul ca nu obtin creditare le afecteaza si mai mult. In speta, Romania ar urma sa incheie anul acesta cu o scadere a economiei de 0,5%. Nu mai are rost sa notam paradoxul care reiese din analiza Capital Economics, respectiv faptul ca Romania va suferi de pe urma faptului ca trebuie sa taie cheltuielile publice tocmai pentru a putea iesi mai sanatoasa din criza (am citat rationamentul FMI).

Sustinere, nu salvare. Dupa indelungi dezbateri, ministrii de finante din zona euro au cazut de acord sa sustina Grecia, insa nu prin intermediul unui credit de la FMI, asa cum se vehiculase initial, ci prin intermediul "expertizei puse la dispozitie de FMI", coroborata cu un ajutor financiar de la UE conditionat de adoptarea de catre guvernul de la Atena a unor masuri de disciplinare fiscala. La summitul de la Bruxelles convocat (de fapt) spre a linisti pietele alarmate de posibilitatea ca problemele create de deficitul fiscal al Greciei si al celorlalte tari cu potential de risc din acelasi punct de vedere (Spania, Portugalia, Italia, Irlanda), tarile care au luat initiativa au fost Franta si Germania, precum si seful Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, si cel al Comisiei Europene, Jose Barroso. In lipsa unor detalii imediate despre planul de sustinere a Greciei, a fost evident ca este vorba de o sustinere politica, adica de fapt exact de ceea ce aveau nevoie pietele sa auda. "N-avem nevoie de un plan de salvare, asa ceva ar trimite un mesaj eronat pietelor", a declarat Michalis Massourakis, economist-sef al Alpha Bank din Atena, citat de New York Times. "Liderii UE, la cel mai inalt nivel, trebuie doar sa arate ca Grecia va fi tinuta sub observatie si ca va fi impusa o disciplina fiscala stricta", a spus el.

Planul de sustinere a Greciei cu un imprumut FMI, considerat initial de o serie de economisti, ar fi presupus o suma enorma pentru o tara din zona euro (20-25 de miliarde de euro), ceea ce a fost calificat drept o potentiala "umilinta" pentru Grecia, cum a scris Le Monde. {i comisarul european pentru economie si afaceri monetare, Joaquin Almunia, s-a opus acestei variante. Deocamdata, guvernul de la Atena a anuntat un program de reducere a cheltuielilor publice cu 2,75 miliarde de dolari, de crestere a taxelor si de inghetare a salariilor, despre care analistii locali considera ca va fi suportat bine de populatie, care "ar intelege gravitatea situatiei" si ar saluta sustinerea de la Bruxelles. "Eu vad ca pe o obligatie a UE fata de Grecia ca membru al Uniunii si al zonei euro, si cred ca decizia de a ne sprijini vine din teama de propagarea unor efecte negative in Spania, Portugalia si alte tari daca Grecia ar fi fost lasata sa se descurce pe cont propriu", a declarat Orestis Moustakidis, un tanar atenian de 26 de ani, citat de acelasi New York Times.