O fumigena siriana. Ministerul roman de Externe a anuntat ca a transmis autoritatilor siriene un proiect de tratat privind extradarea, elaborat de Ministerul Justitiei. Surse diplomatice citate de presa au afirmat insa ca initiativa este strans legata de extradarea sirianului Hayssam Omar, fugit din Romania in 2006, dupa ce a fost eliberat medical din inchisoare. Omar a fost condamnat in lipsa la 20 de ani de inchisoare pentru organizarea rapirii jurnalistilor romani in Irak si s-ar afla in custodia Siriei de aproape doi ani.

Jumatatea de procent. Prioritatea BNR ca autoritate monetara este, evident, stabilitatea preturilor, insa o banca centrala se poate implica in sustinerea cresterii economice, atunci cand e in masura s-o faca fara a periclita tinta de inflatie. Reducerea dobanzii de politica monetara a BNR cu jumatate de procent, pana la 7,5%, hotarata saptamana trecuta, se incadreaza exact in aceasta logica, numai ca interpretarile date deciziei au fost diferite.

Unii analisti au salutat masura, considerand ca era si timpul ca BNR sa actioneze, in incercarea de a cobori dobanzile la credite (desi efectul in piata n-are cum sa se propage decat peste cateva luni), altii au criticat BNR ca actioneaza prea tarziu si prea timid, cand de fapt ar fi trebuit sa taie dobanda mai devreme si cu mai mult de 0,5%, in timp ce altii au corelat-o cu declaratii mai vechi si mai noi ale ministrului de finante Sebastian Vladescu despre parghiile relansarii economice, spre a conchide ca BNR si Finantele isi vor uni fortele ca sa stimuleze economia cu pretul unei inflatii mai mari.

Premisa BNR, asa cum reiese din ultimul raport despre inflatie, publicat in noiembrie, este insa ca, "desi este prevazut sa se restranga treptat incepand din 2010, deficitul de cerere se va mentine ca principala sursa de presiuni dezinflationiste pe intreg intervalul de proiectie"; asadar, contextul avut in vedere de banca centrala este complet opus celui de pana in 2008, cand orice reducere de dobanda ar fi insemnat incalzirea suplimentara a economiei si inflamarea inflatiei, iar o parghie esentiala de sustinere a dezinflatiei era aprecierea leului. Se teme insa BNR de o depreciere a leului, dupa taierea dobanzii, si de o crestere a inflatiei?

In primul rand, un raspuns indirect il da tot raportul BNR, care leaga riscurile privind inflatia si cursul de realizarea programului bugetar, respectiv de capacitatea aparatului de stat de a-si reduce cheltuielile, depasind astfel (cu concursul FMI) perioadele delicate de anul trecut cand Finantele cautau bani de pe o zi pe alta pentru a plati pensii si salarii. In al doilea rand, raspunsul tine de insasi reducerea dobanzii intr-un moment in care bugetul nu numai ca nu e inca aprobat, dar conflictele, propunerile fiscale fanteziste si definirea taxelor si a impozitelor care ar putea fi majorate spre a creste incasarile evolueaza de la o zi la alta; faptul ca BNR taie dobanda acum, fara a mai astepta baterea in cuie a bugetului, poate sugera increderea ca (din nou cu concursul FMI) lucrurile vor merge totusi bine.

Iar in al treilea rand, raspunsul tine de insasi evolutia crizei, in Romania si mai ales in Vest, intrucat atat soarta creditarii, cat si soarta leului depind direct de disponibilitatea investitorilor (inca o data, cu concursul FMI) de a avea incredere in posibilitatea de relansare in acest an a economiei romanesti si in general a economiilor est-europene.