Revansa lui 20 mai. Liderul Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor Maries, a anuntat ca iese din greva foamei dupa intalnirea cu presedinta Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care i-a promis ca va pune pe ordinea de zi proiec¬tul legii lustratiei. Mai mult, presedinta Camerei Deputatilor s-a angajat sa adopte proiectul legii lustratiei pina la 20 mai, data primelor alegeri din 1990, care au consfintit victoria reprezentantilor Frontului Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu. Proiectul acestei legi a fost adoptat de Senat, in legislatura trecuta, intr-o forma puternic amputata, dupa o dezbatere in care tema anticomunista si ideea de justitie au fost eclipsate de rivalitatile dintre liberali - initiatorii legii - si seful statului, Traian Basescu.

Bossi, adevaratul castigator. Coalitia de guvernamant din Italia a invins in sase regiuni din cele 13 in care s-au organizat alegeri pentru schimbarea guvernatorilor si a consiliilor regionale. Victoria se datoreaza in mare masura ultranationalistilor din Liga Nordului, condusi de Umberto Bossi, care au reusit pentru prima data sa castige presedintia a doua regiuni, Veneto si Piemont. Prin aceasta victorie, coalitia guvernamentala preia controlul Nordului industrializat al tarii si cucereste cele mai populate regiuni ale Italiei: Lombardia (10 milioane de locuitori) si Campagna (5 milioane de locuitori). Pana in 2013, in Italia nu vor mai avea loc alegeri, iar aceasta ar putea permite Executivului adoptarea unor reforme cerute de Umberto Bossi: federalizarea fiscala, o noua politica industriala lipsita de subventii, construirea centralelor nucleare in Nord, sustinerea IMM-urilor prin diverse avantaje fiscale si credite avantajoase si, nu in ultimul rand, rigiditate pe tema imigratiei.

Parvanov mai sta putin. Partidul de centru-dreapta GERB, aflat la guvernare la Sofia, si aliatii sai de dreapta nu au reusit sa obtina suficiente voturi pentru a-l destitui pe presedintele Gheorghi Parvanov. Pentru a fi adoptata, prima motiune din istoria Bulgariei vizand destituirea unui sef de stat in functie avea nevoie de 161 de voturi din 240, dar a obtinut doar 155.

Asalt la Iran. Presedintele american Barack Obama intentioneaza sa ceara in aceasta luna noi sanctiuni ale ONU, mai severe, impotriva regimului de la Teheran. Dupa o discutie avuta la Casa Alba cu presedintele francez Nicolas Sarkozy, Obama a declarat ca noi sanctiuni ar trebui decise de catre Consiliul de Securitate inca in aceasta primavara. Dintre cei cinci membri cu drept de veto ai Consiliului de Securitate, China se opune inaspririi sanctiunilor, insistand pe varianta continuarii tratativelor diplomatice. Republica Islamica respinge in continuare acuzatiile ca urmareste sa se doteze cu armament atomic, subliniind caracterul civil al programului sau nuclear, in acord cu prevederile tratatului de neproliferare, a carei semnatara este.

Scuze, dar nu "genocid". Parlamentul sarb a votat o rezolutie prin care condamna masacrul de la Srebrenita, fara a-l califica insa drept genocid, asa dupa cum considera Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie. Declaratia sustinuta de deputatii majoritari din cadrul coalitiei aflate la putere prezinta scuze familiilor victimelor celor opt mii de barbati si adolescenti musulmani ucisi de fortele sarbilor bosniaci, la Srebrenita, in 1995. Serbia, care a refuzat pana acum sa recunoasca la nivel oficial amploarea dramei, a facut apel la continuarea cooperarii cu TPI si a subliniat importanta pe care o are rezolutia "pentru depistarea si arestarea lui Ratko Mladici".

Totul e sa vrei. Multi s-au mirat ca in cursul vizitei la Bucuresti a lui Dominique Strauss-Kahn, seful FMI, presedintele Traian Basescu deja a vorbit de un nou acord cu FMI, din moment ce actualul se incheie abia in mai 2011. Mai putini s-au mirat ca presedintele a vorbit fie de un nou imprumut stand-by, fie de o facilitate flexibila de credit (prin aceasta intelegand mult discutatul gen de acord preventiv - "precautionary", cand tara nu foloseste de fapt banii pusi la dispozitie, ci doar ii are la dispozitie in caz de nevoie). Numai ca Romania ar trebui sa se si califice mai intai pentru a primi o facilitate de credit sau alta, iar grupele de tari carora li se potriveste o anumita facilitate de credit si criteriile de acordare le stabileste FMI, nu tara solicitanta. De exemplu, Beninul a avut pana anul trecut finantare din partea FMI prin Facilitatea pentru Reducere a Saraciei si Crestere, acordata tarilor celor mai sarace, in cazul carora FMI accepta un nivel al deficitului bugetar mai mare (7% din PIB pentru Benin). Cat despre linia flexibila de credit la care s-a referit presedintele Basescu, aceasta - dupa cum am mai amintit aici - nu se adreseaza tarilor pentru care Fondul are nevoie sa impuna criterii cantitative si calitative de performanta fiscala, ca Romania, ci acelora considerate de institutia de la Washington drept corect administrate din punctul de vedere al politicilor fiscale, cu finante publice sanatoase si neamenintate de dezechilibre ascunse. Facilitatea flexibila de credit, creata anul trecut ca raspuns la criza financiara, este acordata pe 6 luni sau un an, fara a fi conditionata de criterii, nu este esalonata in transe limitate, este rambursabila in 3-5 ani si de obicei nu e folosita ca sursa concreta de bani, ci realmente ca plasa de siguranta (asa cum au procedat Polonia, Columbia si Mexicul, tarile beneficiare pana acum de linii flexibile de credit). In cazul Romaniei insa, o simpla comparatie intre discursurile tinute saptamana trecuta la Bucuresti si la Varsovia de Dominique Strauss-Kahn (vezi textele pe www.imf.org) releva diferenta de perceptie a FMI fata de cele doua tari.