Asalt la Geoana. Senatorii PD-L si cei independenti incearca sa forteze PSD la un test de fidelitate fata de fostul presedinte al partidului, Mircea Geoana, in acelasi timp presedinte al Senatului. Dupa ce Geoana a refuzat sa supuna la vot in Biroul Permanent solicitarea demisionarilor din PSD si PNL de a-si pastra locurile detinute in comisiile senatoriale, reprezentantii PD-L au anuntat ca vor cere suspendarea acestuia pentru abuz in functie, masura care este insa inexistenta din punct de vedere juridic.

Binefacerile URSS. Peste 300.000 de persoane au fost ucise sau deportate in timpul ocupatiei sovietice a Republicii Moldova, a sustinut istoricul Veaceslav Stavila, membru al Comisiei pentru studierea comunismului in aceasta tara. Potrivit istoricului, aceste persoane au fost "nimicite" prin doua metode, respectiv infometarea sau deportarea in Siberia, dar in actele de deces au fost inregistrate alte cauze dec`t infometarea. Stavila a ajuns la concluzia ca peste 173.000 de persoane au murit prin infometare in timpul ocupatiei sovietice. Potrivit istoricului, in aceeasi perioada, aproximativ 73.000 de locuitori de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova ar fi fost deportati in lagare de concentrare.

Noi in anul 2020. Programul "Europa 2020" supus dezbaterii publice de Comisia Europeana a st`rnit deja criticile Germaniei si ale noilor state membre. Intre obiectivele fixate pentru cele 27 de state membre de presedintele Comisiei José Manuel Barroso se afla alocarea a 3% din PIB al Uniunii pentru cercetare si dezvoltare, atingerea unei rate de abandon scolar sub 10%, mai putin de 20 de milioane de cetateni saraci si o crestere economica anuala de 2%. Ingrijorat de criza bugetara din Grecia, cancelarul german Angela Merkel (in imagine, alaturi de premierul spaniol Zapatero la t`rgul de tehnologie CeBIT de la Hanovra) a sustinut ca aplicarea strategiei "Europa 2020" poate periclita Pactul de stabilitate al zonei euro si deficitul bugetar al Uniunii. Obiectii au si noile state membre, incapabile sa absoarba fondurile europene pentru cercetare si dezvoltare sau tehnologii ecologice at`t de eficient ca statele vestice. Potrivit EUobserver, diplomati din Polonia, Slovacia, Cehia si statele baltice considera ca prioritatea acestor tari ram`ne in continuare dezvoltatea infrastructurii, si nu neaparat combaterea incalzirii globale.

Deci de unde bani? Dupa ce Statistica a anuntat ca anul trecut economia a scazut cu 7,1%, in special pe seama sectoarelor care sustinusera boom-ul anilor anteriori - constructiile (cu aproape 14%) si comertul (11,2%), guvernatorul BNR a iesit la rampa cu un mesaj aproape optimist - "cred ca economia isi revine" - sustinut in special de argumente care tin de sfera preocuparilor autoritatii monetare: leul stabil, inflatia in scadere, reducerea dob`nzilor bancare. In subtext, Mugur Isarescu a atras insa atentia asupra factorilor care tin de autoritatea Guvernului: veniturile bugetare reduse (care impiedica o relansare a economiei prin investitii masive in infrastructura), cheltuielile supradimensionate cu aparatul administratiei publice (de la 12% din PIB cheltuieli pentru salariile functionarilor publici in 2009 va trebui sa ajungem din nou la 5%, nivelul din 2004-2005, estimeaza Isarescu) si dificultatea de a sustine un sistem de asigurari sociale nereformat, in care majorarile de pensii motivate electoral au mers impotriva unei economii in care salariile au scazut sau nu au putut creste din cauza crizei. In plus, in premiera, guvernatorul a renuntat sa mai indemne bancile sa acorde credite, recunosc`nd ca e greu pentru un bancher "sa se aventureze" sa dea credite in actualul climat de incertitudine si somaj in crestere. Atunci de unde bani pentru relansare? Ministrul finantelor a facut aluzii la o posibila capitalizare a CEC, la creditele prin Eximbank, precum si la masuri fiscale ca rambursarea mai rapida a TVA sau renuntarea la plata anticipata a impozitului pe profit; alta solutie ar fi banii europeni (desi acelasi ministru al finantelor a atras atentia ca nu mai putin de 30% din proiectele pentru care se cer bani europeni sunt nebancabile), precum si, in opinia lui Mugur Isarescu, "oprirea unei tendinte nesustenabile de crestere a salariilor", care ar facilita eliberarea de resurse financiare pentru proiectele de infrastructura.