Munca de acasă transformă piaţa birourilor şi pune presiune atât pe companii, care au închiriat birouri în care angajaţii nu vor mai ajunge decât ocazional, cât şi pe dezvoltatori, în condiţiile în care piaţa subînchirierilor creşte rapid şi pune presiune pe spaţiile în construcţie.

Marile companii, cele cu peste 1.000 de an­gajaţi, tot mai des că­utau să închirieze pro­iecte de birouri dedi­cate, unde să fie singurii chiriaşi.

Printre companiile care s-au mutat sau au parafat astfel de contracte se nu­mără Groupe Renault România (47.500 mp), Microsoft România (23.500 mp), ING Tech (13.000 mp) sau BCR (20.000 mp în The Bridge 1 şi 14.000 mp în Bucahrest Business Garden, ambele în zona Orhideea).

Cea de-a doua miză o reprezintă spa­ţiile subînchiriate de birouri, spaţii care au lansat în piaţă 50.000 mp până la nivelul lunii octombrie a acestui an, conform consultanţilor imobiliari.

La un an de când Groupe Renault s-a mutat în noul sediu de 47.500 mp de bi­rouri închiriat pe 11 ani, francezii au de­cis să subînchirieze o parte din spaţii în condiţiile în care sunt mulţi an­ga­jaţi care lucrează şi vor lucra în continuare de aca­să, sau vor veni la bi­rou nu­mai prin rotaţie.

Cei de la Micro­soft au anun­ţat ofi­cial că de acum înainte vor miza pe fle­xi­bili­ta­te şi pe munca de acasă. În Ro­mâ­nia Microsoft a sem­nat pentru 23.500 mp de birouri în clă­di­rile Campus 6.2 şi 6.3 din proiectul con­stru­it de Skanska lângă Poli­tehnică. Oficia­lii Mi­cro­soft România au subliniat că în acest context, contractul va merge mai departe şi nu sunt anunţate modificări.

Adoptarea lucrului la distanţă re­pre­zintă noua normă pe piaţa muncii pen­tru majoritatea companiilor în con­tex­tul generat de criza coronavi­rusului, astfel că peste 53% din­tre aces­tea au im­ple­mentat deja o politică în acest sens, iar din restul de 47%, mai mult de ju­mătate anti­ci­pează că vor îm­bu­nătăţi sau im­ple­menta o po­litică de mun­că de la distanţă pâ­nă la finalul anului 2020, potrivit datelor unui sondaj realizat de PwC în rândul a peste 300 de companii la nivel global.

„Lucrul la distanţă a devenit o par­te esenţială a noii normalităţi, com­pa­niile fiind forţate în multe cazuri să se adapteze pentru a-şi putea continua activitatea“, spune Daniel Anghel, par­te­ner, liderul serviciilor fiscale şi juri­dice la PwC România. El apreciază că te­merile iniţiale că productivitatea mun­cii va scădea au fost infirmate după pri­mele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendinţa se păstrează pe termen mediu şi lung.

Pe fondul măsurilor de distanţare fi­zică gradul de ocupare a birourilor nu mai poate trece de 50%, iar cele mai multe companii au implementat soluţii de „work from home“, motiv pentru care fie subînchiriază, fie transformă bi­rourile. Astfel ce părea un trend po­zi­tiv în 2019, consolidarea birourilor, acum s-a transformat într-un „cartof fierbinte“.

Spre exemplu, consultanţii imo­bi­liari anunţau în vara anului trecut faptul că în „următoarele 12 luni“, adică până în vara lui 2020, vor aduce tranzacţii cu preînchirieri (spaţii contractate înainte de finalizarea propriu-zisă a clădirii) de birouri de 100.000 mp, suficient pentru cel puţin 10.000 de corporatişti.

Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory în cadrul Colliers International România, ex­plică fap­tul că astăzi suntem într-o eta­pă în care viitorul model al pieţei mun­cii în era postcoronavirus de-abia se for­mează. Da, modelul de lucru de la dis­tanţă va rămâne în practica multor com­panii şi odată ce va trece pandemia de COVID-19, dar birourile vor avea un loc destul de bine definit şi mai departe, de­venind huburi menite să susţină co­la­borarea în echipe, să stimuleze coeziu­nea echipei şi creativitatea.

„Spre exemplu, la cea mai mare ban­ca americană, JPMorgan Chase, pro­ductivitatea a scăzut în perioada de lu­cru de acasă, iar CEO-ul băncii, Jamie Dimon, unul din cei mai influenţi oa­meni din industria financiară globală, e de părere că revenirea la birou ar fi bu­nă pentru angajaţii tineri şi pentru a sti­mula creativitatea. Pentru că anga­ja­ţii, în special cei tineri, simt nevoia de in­ter­acţiune directă dincolo de Zoom sau Teams şi de aderenţă la o echipă şi la o cultură organizaţională, vor să co­mu­nice uşor atât între ei, cât şi cu ma­nagerii, şi caută medii creative în care să lucreze şi să colaboreze“, a explicat Sebastian Dragomir.

Pe de altă parte, mai sunt companii care discută despre consolidări.

„În acest an, au mai fost tranzacţii de consolidare semnate chiar în pandemie. Pentru companiile care au planuri de viitor şi care văd avantajele unei consolidări, proiectul nu va fi oprit, ci doar ajustat, astfel încât să includă şi schimbările de amenajare interioară sau un sistem flexibil de telemunca, adus de pandemie. În plus, această perioada dificilă va aduce şi oportunităţi mai mari, atât din punct de vedere al preţului pachetului de închiriere, precum şi din punct de vedere al detaliilor tehnice moderne oferite de clădirile noi, care să acopere şi elementele necesare prevenţiei pandemiei, şi anume certificările WELL sau Immune. JLL a semnat anul acesta două tranzacţii majore de consolidare, una de 10.000 mp în mai şi una mai mare, săptămâna trecută, dar care momentan sunt confidenţiale“, a spus Marius Şcuta, Head of Office Department & Tenant Representation în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL.

Datele PwC indică sănătatea şi siguranţa angajaţilor, îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi atragerea şi reţinerea talentelor cheie drept principalele trei priorităţi în conceperea politicilor de adoptare a muncii.

În plus, aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanţă ca angajaţii care „lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă“, fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanţă drept angajaţii care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel naţional, cât şi internaţional anticipate şi/sau permise.

În ceea ce priveşte politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanţă. De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi nu acordă alocaţii, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanţă.

„Angajatorii trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe fiscale, precum şi cele  din sfera contribuţiilor sociale pe care munca într-o altă ţară le poate avea atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţii în cauză. Totodată, aspectele care ţin de dreptul muncii şi de sănătatea şi securitatea în muncă a angajaţilor în ţara respectivă nu trebuie ignorate“,  explică Irina Nistor, Director Mobilitate Internaţională, PwC România.

Pe măsură ce restricţiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaţilor la birou, în anumite condiţii şi respectând normele de siguranţă şi sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaţilor întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanţă şi lucrul la birou.