Noul orar de zbor care începe în martie 2013 arată o cerere a creşterii pentru călătoriile în străinătate, pe care mizează şi companiile low-cost pentru dezvoltarea afacerilor. Fie că sunt destinaţii de vacanţă sau de afaceri, companiile low-cost încearcă să atragă prin preţuri atractive cât mai mulţi potenţiali pasageri pentru a ocupa locurile din avioane şi a asigura un grad optim de încărcare.

În total, Wizz Air va zbura spre 28 de destinaţii din şi înspre România în orarul de vară. Şi low-costul Blue Air a introdus la vânzare orarul de vară 2013. Compania va reintroduce zboruri spre două destinaţii pe care zboară doar în orarul de vară.

"Avem rute pe care le operăm doar vara: Bucureşti- Lisabona dus-întors, dar şi Bacău - Paris dus-întors. Nu am introdus destinaţii noi", a spus Raluca Păună, online marketing manager al companiei Blue Air, controlată de Nelu Iordache.Chiar şi aşa, Blue Air, cu 1,5 milioane de pasageri, aşteaptă o creştere uşoară a veniturilor. Compania este pe cale să finalizeze bugetarea pentru anul viitor. Circa 9% din pasagerii care pleacă sau ajung pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, sunt transportaţi de Blue Air, iar reţeaua de rute pe anul viitor acoperă 27 de destinaţii europene.

Din Bucureşti compania va avea zboruri spre Malaga, Barcelona, Milano, Bologna, Bruxelles, Paris, Catania, Dublin, Roma, Larnaca, Lisabona, Londra, Madrid, Napoli, Nice, Stuttgart, Veneţia, Valencia. Blue Air nu va creşte volumul de activitate (număr de avioane şi număr curse) pe aeroportul din Otopeni, ci doar în Moldova, pe aeroportul din Bacău. Anul viitor de pe aeroportul din Bacău vor fi curse spre Milano, Bologna, Bruxelles, Paris, Torino, Dublin, Roma, Londra.

Dacă Blue Air va intensifica operaţiunile de pe aeroportul din Bacău, concurentul principal Wizz Air are planuri de extindere de pe mai multe aeroporturi din ţară, ceea ce explică şi noile destinaţii introduse. Compania aeriană low-cost Wizz Air estimează un trafic de 3 milioane de pasageri pentru 2012, adică un sfert din numărul total de pasageri la nivelul Europei Centrale şi de Est. România este pentru Wizz Air ţara cu cea mai mare creştere a traficului din regiune. Creşterea numărului de pasageri de pe piaţa românească a fost de 85%, peste media din regiune.

Wizz Air are zboruri de pe cinci aeroporturi din România - Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Timişoara şi Arad - dar plănuieşte să se extindă şi pe alte aeroporturi de pe piaţa românească. Primul aeroport anunţat a fost cel din Craiova. Wizz Air este compania cu cea mai accelerată evoluţie pe piaţa românească. Astfel, compania aeriană a ajuns de la doar 17.000 de pasageri transportaţi în 2006 în România la 2,7 mil. pasageri în 2011.

Wizz va introduce din mai curse spre Alghero (Sardinia), Oslo şi Geneva din Bucureşti, la tarife care pornesc de la 92 de lei şi respectiv 142 de lei de persoană. Până acum, nicio altă companie aeriană nu a avut zboruri directe spre capitala Norvegiei. Zborurile spre Oslo vor realiza legătura cu Scandinavia, care în prezent nu există. Aceste rute vor fi de interes pentru comunitatea oamenilor de afaceri, pentru românii care muncesc în aceste ţări, dar şi pentru cei care vor să viziteze destinaţii din străinătate. Pe fondul introducerii de noi zboruri, traficul companiei din şi înspre Bucureşti va creşte în 2013 cu 200.000 de pasageri, până la 1,7 mil. pasageri.

Wizz Air va introduce zboruri noi şi de pe aeroportul din Cluj-Napoca, de unde compania va zbura spre Bari (Italia), Bruxelles (Belgia) şi Eindhoven (Olanda) crescând frecvenţa zborurilor spre Dortmund, Milano şi Paris. Compania va aloca o a treia aeronavă pentru aeroportul din Cluj-Napoca. Compania estimează un trafic de peste 730.000 de pasageri pe acest aeroport. Un alt aeroport de pe care va lansa curse noi este cel din Târgu-Mureş.

Low-costul introduce zboruri spre Bologna (Italia), Frankfurt şi München (Germania). Mai mult, Wizz Air a anunţat că din 20 mai 2013 va zbura şi din Craiova spre Milano, cu preţuri ce încep de la 72 de lei. Modelul de business care a asigurat creşterea companiilor low-cost şi în timp de criză a inclus operarea pe aeroporturile secundare pentru păstrarea costurilor la nivel redus, distribuirea biletelor de avion în special pe internet pentru reducerea costurilor cu angajaţii, precum şi în câteva agenţii de turism. Deşi biletele de avion sunt "low-cost", companiie reuşesc să îşi crească veniturile prin servicii suplimentare, precum taxe pentru serviciile de catering sau bagaje de mână.