Vola a crescut mult din 2007, când avea o cifră de afaceri de 115.000 de euro, până în prezent, când a ajuns la afaceri de milioane de euro. Iar principalul pilon de creştere a fost investiţia continuă în platforma tehnologică pe care funcţionează sistemul. „Am realizat repede că e bine să ai propria platformă tehnologică. Voiam să customizăm complet experienţa de shopping şi ne-am construit propria platformă. Platforma este cel mai mare asset pe care l-am avut“. Între 2010 şi 2012 compania a înregistrat o creştere accelerată şi s-a clasat pe locul întâi în topul Deloitte Fast 50 trei ani la rând. „Ani extraordinari de grei şi de frumoşi, anii nebuni în Vola, care vor continua“, mărturiseşte Truică. Momentul lansării a fost unul oportun pentru Vola, chiar dacă tot atunci a început şi criza financiară (2008-2009), de care compania a fost într-un fel ferită. „Pentru noi criza a funcţionat ca un fel de scut, deoarece s-a diminuat dorinţa de a investi, iar câţiva ani nu s-a lansat niciun competitor.“ În plus, clienţii nu mai erau dispuşi să dea atât de mulţi bani pe vacanţe şi s-au îndreptat spre online pentru reduceri şi oferte. „Avantajul nostru este că am capitalizat acest val de creştere pe internet, care cred că a fost într-un fel în detrimentul industriei tradiţionale de travel.“

Finanţarea pe care au primit-o în februarie, în valoare de 5 milioane de euro, a fost împărţită principial în trei zone de interes. Banii s-au dus către dezvoltarea platformei tehnologice, către marketing, pentru a alimenta creşterea afacerilor existente, dar şi pentru o extindere regională. Este vorba de un proiect nou, planificat în detaliu, ce se va lansa spre finalul Q2 din 2016 în Uniunea Europeană. Extinderea businessului existent se referă la creşterea cotei de piaţă în ticketing, unde „deja avem o cotă de piaţă mare pe călătoriile de agrement, dar mai este loc de creştere. Vom încerca să intrăm pe noi verticale, vrem să fim mai activi în pachetele turistice, dar şi în vânzarea de produse tip tour-operator“, spune Truică. De asemenea, Vola se uită foarte atent către zona de corporate travel, iar antreprenorul spune că sunt interesaţi să achiziţioneze o companie care activează în zona de corporate, însă ia în calcul şi incubarea unui departament de corporate în Vola. „Ne uităm doar la companii cu portofolii şi echipe solide“, afirmă Truică.

Când vine vorba de investiţii şi venture capital este inevitabil ca în discuţie să nu apară şi menţiunea unui exit. „Există o perioadă tipică de maturizare către exit de 3-5 ani, şi cam acesta este orizontul de timp pe care-l vedem în majoritatea investiţiilor. În funcţie de evoluţia businessului şi de oportunităţile pe care le avem, această perioadă poate fi puţin mai lungă sau mai scurtă. Sunt considerente generale care se aplică şi la Vola“, explică Marius Ghenea. Şi Daniel Truică gândeşte la fel şi spune că „am agreat un roadmap de exit. Avem un interval de timp de 3-5 ani, însă tot focusul nostru merge către dezvoltarea afacerii. Important este să creştem valoarea firmei“.

Investiţia este tânără, de fapt majoritatea investiţiilor prin fondul Catalyst sunt făcute în ultimele 12 luni, iar „atunci nu ne punem problema de bani la exit, ci cum să creştem cât mai mult. Cum putem să ajutăm companiile“, completează Ghenea.

Niciunul dintre ei nu precizează o valoare de return, însă 3TS se aşteaptă la un randament foarte bun, peste media pieţei. Marius Ghenea motivează prin fapul că „nu am cifre exacte pentru că aici nu este vorba de o ecuaţie atât de simplă. Una este să faci o tranzacţie şi un exit într-un an de la realizarea investiţiei propriu zise cu o creştere cu 50% a sumei pe care ai investit-o şi alta este să creşti poate de două ori suma investită, dar într-un interval de timp mai mare, cinci ani să spunem“. Nici Daniel Truică nu se gândeşte la un exit în momentul de faţă şi nu a evaluat pachetul său de acţiuni din Vola. Ghenea completează ideea: „Ca antreprenor şi ca investitor obiectivul central este crearea de valoare suplimentară şi dacă facem asta va fi bine. E un pic prematur să ne gândim la exit acum“.

Pe lângă România şi Polonia, Vola mai este prezentă în Ucraina şi în Vietnam, două locaţii ce par atipice. În Ucraina serviciul a fost lansat pe 19 aprilie 2012 şi a fost gândit ca un test pentru Rusia. Locul a fost oportun deoarece afacerea din Ucraina a fost construită pe temelia unui alt business în care fusese implicat Truică, iar costurile de investiţie au fost minime. Însă între timp interesul Vola s-a mutat din Rusia către Uniunea Europeană, deoarece piaţa rusească a devenit hipercompetitivă. În schimb, Vietnam a fost gândit ca un hub regional pentru ţările din Asia. „Iniţial a fost un joint venture pe care la începutul acestui an l-am cumpărat în întregime“, afirmă Truică. Cu gândul la extinderea regională, consolidarea afacerilor existente şi dezvoltarea zonei de corporate travel, Daniel Truică a concluzionat că „avem o farfurie destul de plină în momentul acesta. Vrem să utilizăm fondurile pe care le-am primit şi să creştem cât mai mult“.

Marius Ghenea nu are de gând se renunţe la investiţiile individuale, însă vrea să se dedice activităţii de investiţii prin 3TS şi dacă este cazul o să co‑investească prin fond sau ca business angel. În plus, prin Catalyst are ocazia să ajute companiile din România. „Din perspectiva mea, e o contribuţie mai importantă şi mai valoroasă a mea să ajut companiile chiar de aici, decât să investesc în companii departe de casă. Deocamdată, ca holdinguri personale mă concentrez pe PC Garage“, spune el. Revenind la antreprenoriatul românesc, una dintre problemele semnalate de cei doi este legată de educaţia financiară a întreprinzătorului român şi chiar a românului simplu. „Spre deosebire de alte sisteme de educaţie, România nu are nimic în curriculă legat de educaţia financiară, antreprenorială. Este anormal ca la 18 ani un tânăr din România să nu ştie să facă o minimă bugetare personală. Nu trebuie să fii expert, dar trebuie să înţelegi nişte rapoarte financiare simple“, explică Ghnenea.

Această situaţie se poate remedia oarecum printr-o educaţie suplimentară, chiar şi un crash course fiind indicat, după cum povesteşte Ghenea propriul exemplu: „Am făcut asta în anii ’90, la doi-trei ani după ce începusem antreprenoriatul, şi a fost ceva extrordinar, parcă mi s-a ridicat o perdea de pe ochi şi am început să văd cu totul altfel.“