Laurent Pfeffer este de părere că destinul l-a îndreptat către Corcova, unde a descoperit istoria incredibilă a acestei podgorii. Domeniul Catleya este situat în regiunea Corcova, judeţul Mehedinţi. Cei trei antreprenori spun că regiunea are un trecut bogat în domeniul viticol şi amintesc de  prinţul Anton Bibescu şi de Marcel Proust. În opera lui Proust orhideea Catleya este simbolul iubirii, iar cei trei francezi au ales acest nume pentru vinurile obţinute din viile replantate pe vechile pământuri ale prinţului Bibescu. Cei trei investitori au pariat iniţial pe vinuri albe, rozé şi roşii, iar acum încep să producă şi miere, pe care vor să înceapă să o comercializeze.

„În 2012 am produs primul vin, unul roşu, pe care l-am ţinut mai bine de un an în butoaie.“ Un an mai târziu au produs alb şi roze, iar în 2014 au ieşit cu toate în piaţă. Acum, sub brandul Catleya - Freamăt compania produce anual aproximativ 3.500 de sticle de vin alb, 10.000 roşu şi 6.000 rozé, folosind doar strugurii de pe domeniul propriu.

„Anul acesta a fost unul bun pentru vin comparativ cu 2014, vremea a ţinut cu noi, iar seceta a ajutat strugurii să se coacă. Cum anul 2015 se apropie de final, vedem că cifra de afaceri a progresat, vom termina cu cel puţin 100.000 de euro.“

Când au început să vândă vinul produs de ei, cei trei investitori au mers atât către Franţa, cât şi către piaţa locală. La început vindeau în Hexagon o treime din ce produceau, iar restul mergea pe piaţa locală. Anul acesta, balanţa s-a inversat: ponderea României a crescut la 75% şi trendul ascendent va continua, pentru că, spune Laurent Pfeffer, brandul devine tot mai cunoscut pe plan local. De altfel, brandul Catleya este destinat pieţei din România. „Iniţial am mers în Franţa la Versailles, oraşul meu natal, unde ne-am listat în 3-4 restaurante. Apoi, am mers cu povestea noastră în barurile şi restaurantele care aveau legătură cu Marcel Proust. Dacă nu aveam povestea, ar fi fost dificil să ne listăm.“ În România compania este prezentă în HoReCa şi în magazinele specializate, în special în Bucureşti şi în Cluj. Printre locurile unde sunt prezenţi cei trei asociaţi cu vinul Catleya se numără Băcănia Veche, Dianei 4, M60, Foxwine sau London Bistro.

„Urmează să scoatem anul viitor o gamă superpremium de vin roşu, mai exact 2.500 de sticle.“ În prezent, pe site-ul producătorului de vin o sticlă de roşu costă 42 de lei, iar una de roze sau alb 32 de lei. În baruri şi restaurante preţul ajunge la 70-80 de lei, potrivit oenologului francez. „Noi lucrăm prin distribuitori, ei sunt cei care merg la restaurante şi baruri şi propun vinurile noastre. Urmează apoi degustările şi abia ulterior listarea.“

Laurent Pfeffer locuieşte în prezent în zona Corcova, pe domeniul propriu, şi spune că nu se plictiseşte şi că mereu găseşte ceva de făcut. Mai mult, nici nu se gândeşte să plece din România. În afară de el, compania are trei muncitori permanenţi – un muncitor la vie, un tractorist şi un paznic – şi până la 20 de zilieri, în funcţie de perioadă. „Vrem să dezvoltăm şi zona de turism viticol, însă în timp. Pentru asta va trebui să formăm oameni, să îi dezvoltăm, pentru că nu mă voi putea eu ocupa şi de vie, şi de cramă, şi de zona turistică. Mai mult, avem nevoie de fonduri.“

Investitorul francez are 35 de ani şi peste 8 ani de când a decis să se stabilească în România.  Caracterizează decizia sa de atunci şi tot ce a urmat apoi ca „o aventură“, însă nu regretă. „E greu, dar se poate, pentru că loc de dezvoltare în domeniul viţei de vie chiar este“, crede Pfeffer, care crede că în continuare în România sunt puţine investiţii în domeniu. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, în România existau la finalul lui 2014 circa 220 de companii care aveau declarat drept CAEN „fabricarea vinurilor din struguri“, cu afaceri cumulate de 660 milioane de lei (150 milioane de euro), cu aproape 10% mai mici decât în 2013, un an foarte bun pentru industrie. „Cea mai dificilă zonă pentru noi este cea administrativă, pentru că ne mănâncă mult timp. Mai mult, lucrând în agricultură, suntem dependenţi de vreme, care în România poate fi extremă, cu ger, căldură, secetă sau ploi.“

Piaţa locală mai are însă un avantaj, subliniază antreprenorul: ştie încă puţine despre vin şi despre vinul de calitate, dar vrea să înveţe, iar cei mai interesaţi sunt tinerii care vor să bea vinuri româneşti. „Văd potenţial uriaş de dezvoltare mai ales pe segmentul tinerilor şi mai ales al celor din Bucureşti care sunt interesaţi de vin şi de vin bun.“ Vara şi iarna se bea tot mai mult vin roşu, iar vara câştigă tot mai mult teren rozé-ul. Acesta este însă trendul şi la nivel mondial. „Înainte bărbaţilor le era ruşine să fie văzuţi cu o sticlă de rozé pe masă. Acum se mândresc cu ea.“

Vinurile albe domină piaţa de profil, circa 60% din români preferându-le, pe o piaţă în continuă dezvoltare, unde vinul rozé câştigă an de an tot mai mult teren. De altfel, acest sortiment a început să se dezvolte puternic anul trecut, devenind mai degrabă o modă. Astfel, vinurile roze au ajuns să fie preferate de 5% dintre consumatori, în timp ce 35% preferă vinurile roşii, potrivit datelor din piaţă şi informaţiilor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). În ceea ce priveşte tipul de vin, preferatele românilor sunt cele „demi“, atât demidulci, cât şi demiseci, urmate de vinurile dulci sau seci, potrivit OIV.

România se află în prezent între primele 15 state mari consumatoare de vin din lume, fiind peste nivelul Portugaliei şi al Australiei, potrivit datelor din piaţă. Apetitul românilor pentru vin însă abia acum începe să se dezvolte, aşa că direcţia vinurilor bune este doar în sus în clasament şi în jos în pahar.