De anul acesta, s-au extins şi în afara graniţelor, în New York, Dubai, Londra, Danemarca. De altfel, Lucian Cramba mărturiseşte că ieşirea în afara graniţelor a fost facilitată de participarea sa la emisiunea online a Ziarului Financiar; ulterior, a fost contactat de un om de afaceri din SUA care le-a spus că vede o oportunitate pentru piaţa de peste ocean. Apoi, au fost contactaţi de alţi distribuitori. ”Trebuie să ai o viziune clară şi să ştii unde vrei să ajungi, apoi lucrurile se întâmplă pe parcurs. Dacă m-ar fi întrebat cineva anul trecut care sunt paşii prin care să ajungem unde suntem acum - nu aş fi ştiut ce să zic, dar ştiam că ajungem aici sigur.“ În ceea ce priveşte finanţarea recent primită, aceasta a venit din partea unor investitori privaţi cu diferite afacceri, unele conexe domeniului HoReCa. ”Nu am vrut doar să luăm investiţia, este foarte important şi de la cine o luăm şi ce beneficii ne poate aduce acest lucru, pe lângă partea de finanţare efectivă.“ Investiţia va fi direcţionată în dezvoltarea unei facilităţi de pick-up order; prin intermediul acesteia, clienţii vor avea acces la o hartă cu toate locaţiile unde aplicaţia este prezentă, vor putea selecta locaţia şi comanda înainte de a ajunge în locul respectiv. Pot astfel să ridice comanda imediat ce ajung. Dezvoltarea acestei funcţionalităţi le deschide colaborările din food court-urile aflate în centrele comerciale. ”La mall, te aşezi la masă, selectezi locul unde vrei mănânci, îţi alegi sandvişul sau salata preferată, comanda este primită şi plătită prin aplicaţie, iar când ajungi în unitatea respectivă, arăţi doar numărul comenzii şi primeşti produsele“, descrie el utilitatea aplicaţiei în zona aglomerată în care se află restaurantele în malluri.

Lucian Cramba spune că restaurantele pe care le ţintesc acum sunt cele mari, cu peste cinci ospătari, cu mai multe încăperi; într-o cameră cu barul pe mijloc, în care clienţii sunt uşor de văzut, nu se justifică utilizarea aplicaţiei. Sistemul poate fi folosit în hoteluri pentru îmbunătăţirea serviciului de servire în cameră, la terase şi chiar şi la plajă. În prezent lucrează la lansarea aplicaţiei în trei astfel de unităţi în Mamaia. Lanţurile de restaurante fac parte de asemenea din ţinta lor şi oferă ca exemplu afacerea clujenilor de la Salad Box; au început deja să testeze aplicaţia în două unităţi ale acestora din Cluj-Napoca, iar apoi vor să se extindă la nivel naţional. Modelul de monetizare pe care îl au în prezent se bazează pe plata de către proprietarii de restaurant a unei taxe fixe lunare, care variază între 50 de euro şi 150 de euro pe piaţa locală, în funcţie de dimensiunea localului şi numărul de puncte de vânzare existente. Pe pieţele externe, preţul abonamentului este mai mare: în Dubai, de pildă, acesta ajunge la 500 de euro. Şi-au propus ca în viitor platforma să devină şi o unealtă de publicitate pentru producătorii de băuturi alcoolice sau nonalcoolice. ”Când cineva vrea să promoveze un anumit tip de bere, spre exemplu, noi putem face acest lucru doar în locaţiile în care produsul este prezent, clienţilor care sunt deja acolo şi putem ţinti şi un profil de consumator pentru produsul respectiv.“

Lucian Cramba consideră că este prematur să vorbească despre vânzarea afacerii. Spune că şi-au păstrat obiectivul de la început, de a ajunge cu aplicaţia lor în 3.000 de localuri în trei ani, dar crede că potenţialul este mult mai mare. Iar în contextul în care preţul mediu al unui abonament lunar pentru aplicaţie este de 200 de euro, spune că ar putea ajunge astfel în intervalul menţionat la venituri de 600.000 de euro, doar din abonamente. Se concentrează însă şi pe dezvoltarea şi altor metode de monetizare. ”Piaţa HoReCa din Europa reuneşte 600.000 de locaţii, conform TripAdvisor şi Foursquare, iar noi ne-am fixat obiectivul de 3.000 de locaţii. Potenţialul este enorm şi nici nu includem partea de publicitate targetată. Nu ştim câţi bani am putea face aşa - dar potenţialul este mare.“

Cercetările realizate de Google arată că 77% dintre utilizatori îşi folosesc telefoanele mobile în restaurante, iar în 2017 numărul utilizatorilor de smartphone-uri a ajuns la 2,4 miliarde. Mai mult decât atât, jumătate dintre tinerii utilizatori ”nu pot să trăiască“ fără telefoanele mobile. Utilizatorii de social media îşi folosesc telefoanele inteligente, în medie, de 20 de ori pe zi. ”Piaţa se deschide în faţa noastră, toată lumea progresează şi direcţia este clar bună în zona aceasta de tehnologie. Suntem exact cum trebuie, pe segmentul de piaţă care trebuie.“

Legat de prezenţa lor în Alba Iulia, spune că nu au întâmpinat nicio problemă fiindcă sunt acolo şi nu în Cluj sau Bucureşti. ”Fiind vorba despre tehnologie, nu avem nicio limită, atât noi, cât şi programatorii pot face această muncă de oriunde dacă au laptop şi telefon; la fel şi clienţii noştri, nu este necesar contactul direct, nici ca să vindem, nici ca să dezvoltăm.“