Totodată, a observat că în SUA un antreprenor este foarte bine văzut, iar statul de om de afaceri este apreciat, lăudat şi încurajat în comunitate. „În România, oricine face mulţi bani este suspectat că i-a făcut ilegal. În general antreprenorilor li se conferă o prezumţie de vinovăţie (de foarte multe ori nejustificată), ca atare, aceştia preferă să nu se afirme sau să-şi expună imaginea. În România există o supărare surdă a unora care proiectează propriile eşecuri asupra celor care reuşesc“, remarcă el.

Planurile sale s-au concretizat în 2012, când a deschis un prim restaurant Spartan în Suceava, în urma unei investiţii de aproximativ 50.000 de euro. Doi ani mai târziu, a început să dezvolte afacerea şi în regim de francize. Potrivit lui, de la prima deschidere, restaurantul şi conceptul au fost îmbunătăţite şi consolidate, astfel că suma necesară investiţiei într-un restaurant a crescut. În prezent, investiţia într‑un restaurant francizat Spartan porneşte de la 60.000 de euro, la care se adaugă taxa de franciză de 10.000 de euro, plus taxele lunare pentru marketing (1%) şi redevenţă (3%). În prezent, francizatul de la Timişoara este cel mai productiv, cu şapte unităţi deţinute, iar din punct de vedere al numărului de unităţi, după Timişoara se află Bucureştiul, apoi Aradul. Valoarea bonului mediu în restaurantele Spartan se plasează în intervalul 20 - 26 lei şi, potrivit observaţiilor făcute până acum, clienţii se încadrează într-un profil vast: au între 22 şi 50 de ani, venituri cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei şi sunt mai ales bărbaţi (65%).

Principalele dificultăţi pe care le-a avut în dezvoltarea afacerii sunt birocraţia, lipsa forţei de muncă, precum şi lipsa unei politici unitare la nivel naţional în ce priveşte instituţii ca Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia Sanitar-Veterinară. „Birocraţia este un impediment major. Primăriile tratează investitorii cu superioritate şi dispreţ, mai ceva ca în romanele lui Kafka. La Primăria din Braşov, de pildă, avem depuse toate cererile şi documentaţiile, de câteva luni, pentru deschiderea unei terase şi se refuză absurd eliberarea de autorizaţii cu motivaţia că sunt pe masa primarului şi acesta are multe hârtii de semnat. Când ajungi în Primărie trebuie să fii foarte bine pregătit psihic. Ca atare, vom închide o locaţie din culpa exclusivă a autorităţilor. Chiar dacă ai nervi de oţel, au grijă funcţionarii să ţi-i topească. Acest lucru nu se întâmplă în SUA, Germania sau chiar în alte ţări de nivelul României“, descrie el câteva situaţii cu care s-a confruntat. De altfel, acesta este şi unul dintre motivele pentru care preferă să se axeze pe locaţiile din malluri şi nu pe cele stradale. 

Nici DSV şi DSP nu au politici unitare la nivel naţional, astfel că cerinţele pe care trebuie să le satisfacă, sunt diferite de la judeţ la judeţ. „De asemenea, infrastructura, lipsa de autostrăzi îngreunează mult dezvoltarea unui sistem de franciză în România, deoarece parcurgerea ţării dintr-un capăt în altul se face în două zile şi implică un consum de energie foarte mare. Spartan fiind extins pe toată suprafaţa României, este dificil să acopere o singură persoană toată aria. Din acest motiv, avem structuri interne de verificare, control şi inspecţie, cărora li se alocă zone geografice separate.“

În ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii în continuare, spune că se concentrează în continuare pe uniformizarea sistemului, dar „de expansiune nu mă tratez“. Astfel, şi-a propus să acopere toate oraşele mari din România, iar pe termen mediu vrea să se extindă şi în afara ţării. Nu are încă planuri concrete în acest sens, dar spune că a primit deja cereri din Anglia, Spania, Qatar.

Piaţa locală a restaurantelor este condusă detaşat de McDonald’s şi KFC, două reţele internaţionale venite pe local în franciză; iar pe poziţiile următoare îşi fac loc şi afaceri antreprenoriale, un exemplu în acest sens fiind SaladBox, al treilea lanţ de restaurante cu servire rapidă ca număr de locaţii în România, după McDonald’s şi KFC (şi care a înregistrat anul trecut afaceri de 14 milioane de euro). McDonald’s a integrat restaurantele aflate în franciză, cu excepţia unuia singur, în businessul principal, potrivit ZF; cei doi giganţi americani domină piaţa locală cu afaceri de câte peste jumătate de miliard de lei.