Mai departe lemnul este trecut printr-un proces de stabilizare şi uscare, care conferă duritate cu până la 40% mai mare. „Am testat ceasurile Noah timp de 4 ani şi nu prezintă semne de uzură sau de deteriorare majore”, spune antreprenorul. Rezistenţa obiectelor din lemn este susţinută şi de Ioana Ciurea, de la Prototip Studio, care spune că, „deşi în aparenţă lemnul creează senzaţia unui material fragil, în funcţie de prelucrare el devine foarte rezistent”. „Pentru primele modele de căşti am folosit lemn de bambus masiv, care este mult mai puţin casant precum plasticul spre exemplu şi datorită faptului că prin finisare devine impermeabil, nici probleme la schimbarea bruscă a temperaturii sau la umezeală, nu au fost.“

Dacă la începutul afacerii erau doar Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, din 2016 în structura companiei au intrat şi Cătălin Chiş şi Erik Barna, care se ocupă de partea de strategie şi de dezvoltarea afacerii. Pentru 2016, cei de la Noah îşi doresc să crească, să-şi internaţionalizeze brandul şi au un target ambiţios de a atinge o cifră de afaceri de 500.000 de euro. Însă set-up-ul businessului nu a fost floare la ureche „Din momentul în care am avut pentru prima dată ideea unor ceasuri din lemn şi până în momentul lansării brandului au fost aproape doi ani şi jumătate de muncă asiduă fără să culegem roade”, afirmă Ruben Perju.

Don Papillon a ieşit la iveală ca o extensie a joburilor celor doi fondatori, Gigi Vasilache şi Alexandru Bucur. Ocupaţia de bază a lui Gigi Vasilache o constituie parchetul şi amenajările din lemn, iar arhitectura şi amenajările de interior sunt ocupaţiile principale ale lui Alex Bucur. „Ne-au inspirat accesoriile vechi pe care şi le confecţionau singuri bunicii noştri şi suntem îndrăgostiţi iremediabil de lemn (...) Dintr-o joacă, un strop de nebunie, meşteşug şi ingeniozitate am ajuns să creăm o colecţie de astfel de papioane”, povesteşte Alexandru Bucur începutul Don Papillon. Preţurile pentru un papion încep de la 140 lei şi pot ajunge până la 180 de lei. „Fiecare papion este şlefuit, uleiat, gravat şi cusut în decursul a peste 10 ore de lucru manual (...) Lemnul provine din surplusuri rămase de la amenajări de interior şi mobilier, amenajări şi mobilier care sunt realizate tot de către noi.“ În momentul de faţă papioanele se vând doar în România, cu planuri de extindere pe pieţele din Republica Moldova, Bulgaria şi Croaţia. „Încercam să creştem de trei ori volumul de vânzări având în vedere că suntem mult mai vizibili şi ancoraţi în piaţă acum.”

Prototip Studio sunt Ioana Ciurea şi Bogdan Goţia, doi tineri care şi-au dorit să aplice cunoştinţele dobândite în mediul academic într-un mod practic şi au ales să pornească propria afacere. „Am început să lucrăm împreună inventând lucruri şi făcând prototipuri pentru invenţiile noastre. De aici şi numele: ideea de a avea un studio creativ care să înglobeze preocupările noastre”, spune Ioana. Studioul a devenit cunoscut pentru căştile audio din lemn, primul lor produs, apoi au ieşit pe piaţă cu ochelarii din lemn „OO”. Acum lucrează la o nouă versiune a căştilor din lemn, pentru care colaborează cu o echipă de ingineri de sunet „pentru a duce mai departe conceptul”.

În plus, au creat şi piesele de mobilier „Scaunul triunghiular” şi „The table”. „Am descoperit frumuseţea de a lucra cu lemnul la primul proiect, cel al căştilor, şi apoi am dus mai departe ideile, ne-am perfecţionat tehnicile (...); ne place să experimentăm şi lemnul a fost o prima dragoste, însă ne surâde ideea asocierii de materiale şi tehnici de producţie pentru a ne concretiza ideile”, afirmă Ioana. În cazul Prototip Studio, investiţia în afacere a fost una minimă datorită faptului că au avut acces la un atelier care este dotat cu maşinărie CNC şi unelte de prelucrat lemn. „Am înaintat cu paşi mărunţi, cu proiecte mici a căror producţie am acoperit-o noi, şi tot noi ne-am ocupat de promovare şi marketing”, povesteşte antreprenoarea. Cei doi au vândut anul trecut 180 de perechi de ochelari, al căror preţ începe de la 300 de lei. Afacerea lor înglobează proiecte de design de obiect, proiecte de amenajări interioare şi proiecte de arhitectură. „2015-2016 este al treilea an în care lucram sub forma asta la Prototip Studio şi din 2015 veniturile au devenit constante şi stabile. În medie, per persoană venitul este 2.500 lei/lună”, spune ea.

Lemnia este o afacere lansată de o echipă tată-fiu (Florin şi Răzvan Chelu) în 2014 într-un atelier mic unde cei doi antreprenori realizează genţi din lemn şi piele naturală, care sunt vândute atât pe piaţa locală, dar şi internaţional. „Am încheiat parteneriate în Paris, Rotterdam, Roma şi, cel mai important, o geantă Lemnia este expusă în Muzeul Genţilor din Amsterdam, alături de branduri celebre”, spune Răzvan Chelu.

Povestea atelierului nu a început pe meleaguri româneşti, ci în Lisabona, când Răzvan, aflat în vacanţă, a văzut în vitrina unui magazin o geantă realizată din bucăţi de oglindă. „În poziţia din care mă uitam, în ea se reflecta raftul din lemn pe care era aşezată. A fost pentru prima dată când am văzut fladerul lemnului suprapus peste o geantă şi acela a fost momentul de la care a plecat totul”, îşi aminteşte tânărul. Lemnia se adresează femeilor (momentan) cu venituri medii şi peste medie, „deschise către nou, care aleg să fie diferite prin accesoriile pe care le poartă şi apreciază valoarea obiectelor unicat, lucrate manual“. Pe site-ul atelierului Lemnia, preţul unei genţi variază între 300 de lei şi 450 de lei. Internaţionalizarea brandului este şi obiectivul celor de la Lemnia pentru anul în curs. „Vrem să vindem genţile internaţional, atât prin site-ul propriu, cât şi în magazine fizice. Avem discuţii cu potenţiali parteneri din SUA, Elveţia, Slovenia. Am luat în calcul şi realizarea altor obiecte, însă «focusul» rămâne pe genţi”, adaugă Chelu.

Piaţa de design din România se află pe un trend ascendent, iar în ultimii ani au apărut pe piaţă tineri entuziaşti cu idei originale care s-au transformat în obiecte inedite. „Piaţa de design este în plină expansiune şi ne bucură faptul că suntem aici şi luăm parte la boom‑ul ăsta creativ”, spune Ioana Ciurea, iar Alexandru Bucur crede că „se creionează o breaslă de designeri (de produs de obiect, de fashion), care este susţinută de o comunitate în creştere.“ „Este o piaţă interesantă, în creştere, designerii tineri sunt promovaţi, există din ce în ce mai multe evenimente şi spaţii dedicate designului românesc, şi în acelaşi timp publicul devine din ce în ce mai educat şi mai pretenţios”, crede Răzvan Chelu, iar Ruben Perju crede că generaţia actuală de designeri se află în inima relansării designului românesc: „Observăm o creştere şi un interes tot mai mare pentru design în piaţa din România. Este încă la început, însă considerăm că noi prindem chiar rampa de lansare”.