„Mă simt obligat să precizez că nu facem diferenţe între clienţi din punct de vedere al dimensiunii acestora, ci dorim să aducem valoare fiecărui proiect derulat”, adaugă Demircan. Cât despre modalitatea de monetizare, acesta face o analogie cu un meci de box: „Nu numărăm loviturile date conform cotaţiei, ci continuăm să jucăm până la victoria prin knockout”. Cotaţia nu se află în centrul executării unui proiect, susţine Demircan, iar planul se modifică conform cerinţelor. „Realizăm planul corespunzător, înţelegând obiectivul personalizat al fiecărui proiect, în baza căruia cotăm - fapt ce reprezintă o provocare, deoarece proiectele au un ciclu de viaţă foarte dinamic de la început la sfârşit”, mai spune antreprenorul. Blue Projects vrea ca în viitorul apropiat să deschidă noi birouri în Canada şi Johannesburg (Africa de Sus), mai spune cofondatorul companiei.  

În 2017, pe lângă dublarea afacerilor, prin contribuţia noilor filialelor, compania îşi propune să dubleze numărul de angajaţi, pentru a susţine şi continua proiectele. În următorii zece ani, fondatorii speră să ajungă la o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, de zece ori mai mare decât rezultatele de anul trecut. Ar deveni astfel un furnizor global de servicii de management de proiect şi inginerie, cu peste 20 birouri permanente la nivel global, cu peste 1.000 angajaţi. „Suntem capabili să furnizăm servicii de management de proiect şi inginerie pentru orice proiect de construcţii pe sectoarele comercial, retail, rezidenţial şi industrial. Suntem mândri că venim din România şi vrem să ne convingem clienţii nu doar de aici, ci şi pe cei din ţările de baştină ale competitorilor, că Blue Projects poate livra proiecte la fel de bune precum cele dezvoltate de competiţie, dacă nu chiar mai bune”, ţine să menţioneze cofondatorul companiei.

Demircan admite însă că în ultimii zece ani s-au dezvoltat şi alte companii de management de proiect foarte bune în România. Pe de altă parte, pentru ca acest segment de piaţă să se dezvolte, cofondatorul Blue Projects consideră că o platformă în cadrul căreia se poate dezvolta comunicarea cu alţi furnizori de servicii de management de proiect ar putea da o direcţie industriei de profil din România. Cu toate acestea, o asemenea platformă nu ar trebui să vizeze creşterea marjelor de profit sau extinderea pieţei, ci construirea unor relaţii proactive cu universităţile sau instituţiile de învăţământ post-universitar, crearea unor repere etice şi depistarea unor noi modalităţi de a contribui la dezvoltarea societăţii, mai explică antreprenorul turc.

„Am venit prima dată în România în 2003 şi pot spune cu sinceritate că au fost momente cu urcuşuri şi coborâşuri în evoluţia economică a ţării. Felul în care s-a transformat Bucureşti de atunci este extraordinar; a devenit o adevărată capitală europeană. Mai sunt totuşi multe lucruri de realizat pentru populaţie, pentru că în momentul în care ieşi din Bucureşti dezvoltarea economică din ultimii 13 ani nu mai este atât de impresionantă”, spune Umut Demircan despre ţara care l-a „adoptat”. În opinia sa, printre măsurile urgente care trebuie implementate se numără proiectele cheie de infrastructură din jurul Capitalei, care trebuie începute şi finalizate cât mai repede, pentru a permite bunurilor să fie produse şi exportate rapid şi pentru a putea atrage astfel cât mai mulţi investitori în România.

Acest lucru va duce, evident, la creşterea numărului de locuri de muncă şi în alte regiuni şi va duce la creşterea nivelul de trai în toată ţara. „Cred că o ţară are nevoie de cel puţin unul din cele patru lucruri elementare care duc la dezvoltare: creşterea numărului populaţiei, inovaţia, creşterea productivităţii şi a investiţiilor străine”, spune Demircan. Pentru că populaţia este mai degrabă stabilă, antreprenorul crede că  România ar trebui să se concentreze pe educaţie - astfel încât să crească productivitatea, pe investiţii în cercetare şi dezvoltare, şi, nu în ultimul rând, pe proiecte de atragere a investiţiilor. „Fără aceste elemente esenţiale nici o creştere nu este reală, ci doar o iluzie”, conchide Umut Demircan.