Nu i-au plăcut grădiniţele din România aşa că a înfiinţat una. Afacerea a ajuns la peste 500.000 de euro

Autor: Georgiana Călin Postat la 02 februarie 2017 19476 afişări

Cu studii de specialitate în pedagogie, Valentina Secară a mizat pe cartea antreprenoriatului, în urmă cu zece ani, inspirată de propia nevoie: devenise mamă, iar grădiniţele nu-i erau pe plac. A hotărât să întemeieze chiar ea o grădiniţă privată şi numărul copiilor înscrişi a crescut de la doi – la început – la 70 în prezent. Cifra de afaceri anuală a trecut pragul jumătăţii de milion de euro, iar planurile vizează, în continuare, creştere.

În opinia sa, în prezent creşte numărul de şcolilor private, întrucât există cerere; grădiniţele private, înfiinţate în urmă cu aproximativ zece ani, au început să se extindă şi în acest segment. În segmentul creşelor, costurile de funcţionare sunt mai ridicate decât în cazul activităţii cu copii de vârstă mai mare; şi personalul calificat este mai greu de găsit, susţine Valentina Secară: „Ţinând cont că natalitatea se află în scădere şi că investiţia în personalul creşelor şi grădiniţelor de stat sau private este absentă sau prezentă într-o măsură extrem de redusă, calitatea educaţiei timpurii din instituţiile de educaţie din România se află într-un mare pericol“. 

Această situaţie îi poate îndemna pe părinţi să adopte diverse măsuri - de pildă să renunţe la carieră şi să se ocupe de copii, eventual să-şi dezvolte afaceri proprii în domeniu. O altă variantă este să aleagă între creşe şi grădiniţe private sau de stat. „Fără investiţii în creşe şi grădiniţe, în calitatea pregătirii personalului şi numărul educatorilor, tinerii cu venituri medii sau reduse vor reanaliza decizia de a deveni părinţi“, crede fondatorea Acorns. Şi povesteşte că primii trei ani din viaţa unui copil au o importanţă uriaşă, dar prea puţini oameni înţeleg acest lucru, în România; cel puţin în ce priveşte serviciile de îngrijire şi educaţie. În această etapă, educaţia trebuie adaptată fiecărui copil, deopotrivă în funcţie de specificul lui, dar luând în considerare şi valorile, tradiţia sau comunitatea, „iar asta determină felul în care vor fi adulţii de mâine ai aceste ţări“, spune Valentina Secară. Deşi s-a pregătit pentru a deveni educator-învăţător, nu şi-a descoperit cu adevărat vocaţia până când a devenit mamă; povesteşte că apariţia primului dintre cei trei copii ai săi i-a reamintit de preocuparea sa pentru „lectură, educaţie, metode de predare; cel de-al doilea copil m-a inspirat să înţeleg, să promovez şi să dezvolt, atât pentru mine, cât şi pentru ceilalţi, conceptul de educaţie timpurie pentru copiii cu vârsta între 0 şi 3 ani“, explică antreprenoarea.

Chiar dacă majoritatea părinţilor ar prefera să-şi înscrie copiii la grădiniţe private, costurile pentru aceste servicii nu sunt pentru toate buzunarele, preţurile fiind comparabile cu ale unui program de studiu în străinătate. În Bucureşti, spre exemplu, preţul este în relaţie cu cheltuielile mari – de la chiriile pentru vilele de lux din zone rezidenţiale la personalul plătit dublu faţă de cadrele didactice din instituţiile de stat; se adaugă costuri pentru programul prelungit, mese şi amenajări. Un avantaj al instituţiilor private de învăţământ este numărul scăzut de copii din grupe; în plus, sunt deschise în perioadele în care grădiniţele de stat sunt în vacanţă. 

Spre exemplu, la British School of Bucharest, cea mai scumpă grădiniţă privată, taxa anuală poate ajunge la 16.200 de euro, la care se adaugă şi taxa de înscriere de 700 de euro. Costuri asemănătoare sunt şi la American International School of Bucharest, unde părinţii trebuie să plătească o taxă anuală de 13.712 euro, plus taxe de înscriere şi înregistrare de 1.000 de euro. La  grădiniţa Waldorf Christophori, taxa lunară variază între 250 şi 400 de euro pe lună; astfel, costurile anuale se plasează între 3.000 şi 4.800 de euro. Numărul grădiniţelor private a crescut rapid în ultimul deceniu, ajungând astăzi până la circa 350 de unităţi, la nivelul întregii ţări; în contrapartidă, numărul celor de stat a scăzut dramatic, de la aproximativ 13.000 în 1999, până la 850 în 2014, conform Ziarului Financiar.

În acest context, pentru antreprenorii care au pariat pe investiţii în grădiniţe private, acest model de business reprezintă una dintre cele mai sigure investiţii pe termen mediu şi lung. Datele ZF arată că investiţia medie într-o grădiniţă este de 30.000 de euro, cost care acoperă, în general, închirierea unui spaţiu şi amenajarea lui, dotarea cu mobilier şi angajarea a cel puţin unei persoane care are pregătire pedagogică. Cele mai multe dintre grădiniţele private înfiinţate în ultimii ani nu au fost puse pe picioare de oameni cu experienţă, ci, în majoritatea cazurilor, afacerile au fost create de nevoie, din pricina numărului insuficient de locuri în grădiniţele de stat. Cel mai adesea, foşti corporatişti sau români cu profesii liberale au făcut acest pas după ce au devenit părinţi.

500.000 DE EURO sunt veniturile realizate de Acorns Nursery în 2015

45.000 DE EURO este valoarea investiţiei din 2016, pentru dotarea materială şi trainingul personalului

30.000 ESTE NUMĂRUL aproximativ de grădiniţe private din România

70 DE COPII, cu vârste cuprinse între 0 şi 6 ani, sunt înscrişi în prezent la cele două grădiniţe Acorns

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.