Noul fond, la care ar urma sa participe inca doua mari grupuri bancare - JPMorgan Chase si Bank of America - ar urma sa cumpere titluri de valoare de la marile fonduri de investitii, pentru a le salva de la o criza de lichiditate si a impinge astfel mai departe piata. Pe de o parte, niste banci care ele insele au expunere pe fondurile de investitii sau participatii in astfel de fonduri au tot interesul de a le proteja, mai ales in perspectiva riscului ca acestea sa incerce sa scape de activele neperformante aruncandu-le pe piata la preturi de nimic. Pe de alta parte insa, nu e sigur nici ca initiatorii planului de salvare vor reusi sa adune bani suficienti (activele fondurilor de investitii in cauza ajung la 400 de miliarde), nici ca planul respectiv ar fi realmente folositor economiei in ansamblu, atata vreme cat bancile ar putea suferi pierderi considerabile de pe urma unor cumparari de active dubioase, ceea ce s-ar rasfrange evident asupra situatiei de pe piata globala a creditelor. Revista Fortune a comentat ca infiintarea marelui fond de salvare e un fel de pariu ca activele din portofoliul fondurilor aflate in pericol ar putea fi vandute peste cateva luni la preturi mai mari decat pot fi vandute acum - o incercare de a pune la adapost niste active pana ce trece furtuna. Problema e insa daca aceste active nu cumva sunt deja supraevaluate acum, in virtutea „balonului imobiliar“ american, caz in care, chiar daca lichiditatea s-ar intoarce pe piata dupa cateva luni, pretul lor s-ar prabusi, gaurind deci conturile bancilor care acum isi risca afacerile cu ele.