Producţia bilelor a durat o săptămână. „Într-o vineri seara, iarna, au ajuns în Bucureşti şi am blocat circulaţia pe stradă cu containerul în care au sosit”, rememorează Vişian amuzată episodul. Din investiţia de 25.000 de euro, 9.000 de euro au fost direcţionaţi în achiziţia bilelor, astfel că atunci „când mai pleacă cineva cu câte o bilă, glumim şi spunem că ne-au luat 50 de cenţi”. Cei mai mulţi clienţi vin aici din curiozitate: fiind un spaţiu de relaxare atipic, s-a viralizat foarte mult în reţelele sociale, încă de la început, potrivit Anei Vişian. În prima lună de activitate, peste 900 de persoane au vizitat locul, iar în prezent ajung aici între 50 şi 60 de persoane săptămânal. „Sunt oameni deschişi la noutăţi, care povestesc cu drag; sunt oameni din media, publicitate, arhitecţi, oameni din banking, IT‑işti”, descrie antreprenoarea profilul celor care au trecut pragul piscinei.

Programul este adaptat tocmai din perspectiva corporatistului: seara şi în weekend; iar pentru a se evita aglomeraţia, lucrează pe bază de rezervări. „Partea frumoasă de la locul nostru de joacă este că nu ai un obiectiv anume: în primă fază nu prea ştiu ce să facă aici, dar când intri acolo uiţi că eşti adult şi că ai avut opt ore de job, devine foarte amuzant, mai ales când eşti însoţit de prieteni. Toată lumea pleacă de aici obosită şi cu zâmbetul pe buze”, descrie ea reacţiile observate.

Preţul pentru o astfel de distracţie porneşte de la 30 de lei pentru o persoană adultă care vrea să petreacă o oră în acest spaţiu; cu cât grupul este mai mare, cu atât preţul se reduce; cel mai costisitor pachet este de 270 de lei pentru 11 persoane, potrivit informaţiilor de pe site-ul Piscinei Urbane, iar copiii până în 12 ani intră gratuit cu părinţii lor. „În restul spaţiului am încercat să recreăm o sufragerie mare, unde să te vezi cu prietenii, în care să participi la evenimente precum proiecţiile de filme, lansarea de produse; s-au filmat şi spoturi TV, s-au organizat şedinţe foto, s-au organizat inclusiv întâlniri pentru dezvoltarea de jocuri etc.”, descrie Ana Vişian unul dintre principalele obiective pe care îl au, cel de diversificare a timpului petrecut după orele la muncă, obiectiv susţinut şi de ceainăria aflată lângă ballpit.

Pentru anul în curs, şi-au propus ca veniturile să depăşească pragul de 50.000 de euro, iar planurile de viitor ale tinerelor includ dezvoltarea unei francize: „Dacă mai primim vreo solicitare de deschidere a vreunei piscine urbane într-un alt oraş, cu siguranţă o vom lua în considerare. A fost amuzant că în prima săptămână ne întreba cineva din Chişinău dacă vom deschide şi acolo, când noi nu ştiam exact cum va funcţiona businessul de aici”.

Jocul este din ce ce în ce mai prezent pe scena locală a antreprenoriatului. Lente Cafe & Şotron, parte a unui lanţ de trei cafenele în care s-au investit circa 200.000 de euro, a fost inaugurată în 2014 în Bucureşti de doi antreprenori care au simţit nevoia extinderii în jurul unui concept care să includă joaca. Clienţii lor petrec de cele mai multe ori ore întregi în cafenea, concentraţi în jurul board game-urilor oferite de Lente. Un alt exemplu din care reiese că angajaţii din oraşele mari prefer să îşi petreacă timpul liber prin joacă este dat de modelul de afacere Escape Room – în care un grup de persoane trebuie să găsească ieşirea dintr-o cameră încuitată, bazându‑se pe anumite indicii, într-un anumit interval de timp. România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul şi au amenajat astfel de spaţii, trend urmat de antreprenori din Capitală. Investiţia într-un astfel de proiect variază între 5.000 şi 20.000 de euro, potrivit interviurilor acordate anterior pentru Business Magazin de antreprenori în domeniu, iar recuperarea acesteia este rapidă, mai ales prin prisma team building‑urilor organizate de corporaţiile atrase de acest concept.

„Jocul este una dintre cele mai eficiente activităţi umane. Definită simplu ca fiind «testarea posibilului», joaca ne energizează, ne conectează la nivel uman, ne ajută să creştem şi să dezvoltăm abilităţi noi. Ştiai, spre exemplu, că un copil acumulează prin joacă, în primii cinci ani de viaţă, echivalentul informaţiilor pe care le presupune absolvirea facultăţilor de medicină şi drept? Este o activitate cu un potenţial uriaş, sufocată prin exces de seriozitate, adică ajungem să ne luăm mult prea în serios şi uităm să ne jucăm“, explica atracţia adulţilor de astăzi faţă de jocuri Elena Marineci, managing partner al firmei de consultanţă axată pe servicii de gamificare Starfish Events şi senior consulting associate în cadrul companiei de consultanţă în domeniul resurselor umane Human Invest, într‑un interviu acordat anterior.