"Deficitele nu se reduc prin cresterea impozitelor, ci prin controlul cheltuielilor, adica exact ce facem noi acum", a declarat Boc, prezentand niste calcule ale Comisiei Nationale de Prognoza cu simulari comparative intre ce s-ar fi intamplat daca Guvernul proceda la majorarea TVA la 24% si a cotei unice la 20%, in loc sa taie salariile si pensiile.

Potrivit premierului, daca s-ar fi ales calea majorarii impozitelor, 50.000 de companii si-ar inceta activitatea in a doua jumatate a anului, inflatia ar creste aproape de 10%, cursul euro ar creste "substantial - mi-e si frica sa avansez o cifra" -, consumul final ar scadea cu 4,4% (in loc de 2,6%, cat va scadea ca efect al reducerii cheltuielilor), PIB ar scadea anul acesta cu 2% si la anul cu 1-1,5% (fata de o crestere "zero sau usor negativa in acest an", urmata de o redresare la anul), investitiile interne private s-ar stopa, iar cele straine directe ar fi doar de 2,7 miliarde de euro (fata de 4,5 miliarde), la sfarsitul anului am avea peste 850.000 de someri (in loc de 755.000), iar economia subterana ar inghiti inca 90.000 de oameni.

"Ar fi insemnat sa lovim inca o data in sectorul privat, afectat deja de criza in 2009, doar ca sa nu ne atingem de salariile bugetarilor. Ar fi insemnat sa secam unicul izvor de crestere economica in care ne punem sperantele", a spus prim-ministrul, evidentiind ca pe umerii celor 3,42 milioane de oameni din sectorul privat stau peste 70% din veniturile PIB si peste 60% din taxe si impozite, iar in plus, salariul mediu brut in sectorul privat este oricum mai mic decat in sectorul public, respectiv 1.523 de lei fata de 2.350 de lei.

In privinta pensiilor, "chiar in conditiile in care le reducem acum cu 15%, sistemul nesustenabil mostenit ne face sa mai avem nevoie acum de 1,7 miliarde de euro pentru plata pensiilor", a subliniat Boc.

GREAUA MOSTENIRE

"Acum nu mai avem BCR de vandut, iar banii rezultati din acea privatizare au fost risipiti in loc sa fie folositi pentru investitii, asa incat noi platim acum iresponsabilitatea acelor vremuri", a sustinut Emil Boc, criticand de data aceasta nu numai guvernarea PNL sustinuta de PSD, la putere pana in 2008, ci si toate guvernarile din ultimii 20 de ani, care "ne-au adus in situatia in care consumam mai mult decat producem si au aplicat politici cu accent pe consum si nu pe munca si productivitate".

Cat despre guvernarea anterioara, pe atunci "in loc sa punem bani deoparte, i-am cheltuit si am lasat tara datoare", crescand in mod nejustificat salariile, pensiile si prestatiile sociale. "Din 2007 s-a rupt raportul dintre productivitate si salarii", considera seful Guvernului, aratand ca fondul de salarii a crescut nejustificat de la 17,6 miliarde de lei in 2004 la 45,6 miliarde in 2008, cheltuielile cu asistenta sociala s-au dublat din 2007 pana in 2008, la 54 de miliarde de lei, iar punctul de pensie s-a dublat din 2006 in 2008, asa incat a ajuns la 697 de lei, in loc sa fie de 374 de lei, "restul fiind un cadou otravit al vechii guvernari, pentru ca s-au dat salarii si pensii contra voturi". "Daca in 1990 aveam 2,2 platitori de prestatii sociale la un beneficiar, acum avem 0,8 platitori la un beneficiar", sustine Boc.

Premierul a insistat insa ca masurile de austeritate vor excepta venitul minim garantat pe economie (125 de lei pentru o persoana), pensia minima garantata, precum si alocatiile si indemnizatiile pentru copii, persoane cu handicap, sportivi de performanta, veterani de razboi, persecutati politic, uniuni de creatori, bursele pentru studenti si in general pentru toti cei care nu pot munci sau nu au posibilitatea unui venit complementar celui de baza.