La momentul fuziunii, Atalian avea o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, iar compania sa avea mai puţin de 1 milion de euro; fuziunea celor două a dus noua entitate direct în segmentul companiilor medii spre mari, lucru care a permis şi extinderea serviciilor la nivel naţional. Astfel, numărul de angajaţi ai companiei a crescut de la 120 la aproximativ 300 de oameni răspândiţi în toată ţara, la care se adaugă 500 de angajaţi prin intermediul subcontractorilor.

Atalian derulează în prezent circa 35 de proiecte mari şi are aproximativ 20 de clienţi-cheie, printre care Auchan, Kaufland, Volksbank, Jones Lang LaSalle, Nepi, H&M, AEW, Atrium, Lafarge, Schneider Electric, E.ON, BNP Paribas Real Estate, Promenada Mall, Oracle, JTI, Nusco, Cora, WDP, Bayer sau Michelin. Cel mai îndepărtat proiect se află în Satu Mare, în cadrul unei fabrici producătoare de electrocasnice.

Potrivit lui Favat, există un mix de clienţi de toate categoriile, fiind format în mod egal atât de multinaţionale, cât şi de companii româneşti şi a observat că în general antreprenorii sunt mai deschişi în a le asculta sfaturile decât multinaţionalele, ce implemenează politicile companiilor de la sediul central. „Proiectul Kaufland este printre cele mai dificile pentru că avem o procedură germană, ei sunt foarte bine structuraţi, dar nu sunt foarte flexibili, ştiu exact ce vor să facă şi nu îţi cer opinia, ca furnizor de servicii.“ Costurile serviciilor de facility management depind de mai mulţi factori, printre care dimensiunea proiectelor şi dimensiunea nevoilor clientului, potrivit lui Favat. El oferă ca exemplu o clădire de zece etaje în Pipera, pentru care costurile de management al facilităţilor, incluzând securitatea, ajung la 30-40.000 de euro/lună. 

Potrivit lui Favat, piaţa de management al proprietăţilor şi facilităţilor este de circa 60 de milioane de euro, cu 20 de milioane de euro mai mult decât înainte de criză şi se îndreaptă către 100 de milioane de euro, pe seama scenariului de creştere al unor parametri precum avantajele fiscale ori costul forţei de muncă pregătite. El exclude din această ecuaţie firmele nişate pe anumite domenii de activitate, ce ridică valoarea pieţei la circa 250 de milioane de euro (spre exemplu, firmele de colectat gunoi). "România este considerată în grup o piaţă mică, creşterea reală a început în 2011-2012, dar dimensiunea pieţei este în continuare printre cele mai mici ale grupului (în Polonia, spre exemplu, afacerile grupului sunt de 8 ori mai mari)“, compară Favat. 

În timpul boomului imobiliar, piaţa era mai fragmentată, dar în prezent aceasta creşte şi devine mai matură, parte din maturizare fiind şi achiziţiile companiilor mici de multinaţionale, un exemplu în acest sens fiind şi compania BSS fondată de românul Lucian Anghel şi vândută germanilor de la REIWAG. Achiziţia mai multor companii reprezintă una dintre strategiile de creştere ale Atalian în continuare, cele vizate în prezent fiind unele de dimensiuni similare din Transilvania, care, împreună cu creşterea organică, vor aduce companiei venituri de cel puţin 6 milioane de euro în următorii cinci ani. Totodată, Favat vede viitor în extinderi ale activităţilor în domenii precum reciclarea şi eficienţa energetică, impuse de politicile UE, cât şi adaptarea la provocările aduse de clădirile şi tehnologiilor inteligente ce încep să apară şi în Bucureşti. "În unele ţări testăm roboţi mari care fac curăţenie singuri, ce au ca destinaţie centrele comerciale sau depozitele. Acesta este viitorul, nu ştiu dacă este mai bun sau rău.“