Cum au reuşit trei tineri români să facă BANI din lucrurile pe care restul lumii le aruncă la GUNOI

Postat la 18 iulie 2017 251 afişări

Silviu Andrei Petran, Cristian Branea şi Alex Budurescu sunt prieteni de mai mulţi ani şi parteneri de afacere din 2014. Cristian Branea a venit cu idea de a fonda un start‑up de producţie de mobilă şi, cu o finanţare câştigată la un concurs, cei trei au transformat această idee într-o afacere profitabilă încă de la înfiinţare.

„Un lucru pe care l-am învăţat este că oamenii vor să vadă produsele, să vină să vadă unde produci, să vadă materia primă care este transformată în mobilă.“ Când primeşte astfel de cereri, Silviu Andrei Petran le cere clienţilor să meargă la Sebeş, unde se fabrică produsele Materia. Producţia a fost mutată acolo într-o hală de 800 mp de la un atelier de producţie din Târgovişte. Chiria a crescut considerabil, la 1.500 de euro pe lună, însă au făcut această mutare în lipsa unei alternative. „Am deschis La Târgovişte pentru că fiind o afacere socială trebuia să ajutăm o comunitate. În mod normal noi ar fi trebuit să operăm în Târgovişte, dar motivul pentru care am plecat este că nu am mai găsit un spaţiu în care să operăm. Era ceva critic. Ori închideam, ori ne mutam în altă zonă. Mai exista o variantă: să construim noi o fabrică, dar era costisitor şi dura foarte mult.“

Chiar dacă este mai scumpă chiria, Sebeş este o zonă bună pentru Materia, unde au găsit mai uşor oameni capabili să lucreze la ei în fabrică. În prezent în fabrică lucrează 4 oameni (cu tot cu maistru), iar în funcţie de numărul de comenzi primite numărul acestora este estimat să ajungă la 10. În plan este şi mărirea liniei de producţie. „Am început să lucrăm la un proiect şi încercăm să obţinem nişte fonduri pentru a mări linia de producţie şi să găsim utilaje mai mari şi mai performante. Vrem să luăm 100‑130.000 de euro“, spune Petran. Însă asta e cel mai probabil să se întâmple în 2017.

Toată mobilă care iese de pe porţile fabricii este realizată din lemn recuperat din diverse surse (demolări, reamenajări), de obicei din stejar sau nuc, dar şi esenţe exotice, cum este abachi. „Lemnul, fiind recuperat, este foarte masiv, nonstandard şi este destul de greu de găsit oameni cu care să lucrezi, însă am găsit nişte furnizori cu care lucrăm de ceva vreme“, mărturiseşte el.

„Cristi este responsabil de zona de creaţie. El vine cu idei şi desene, maistrul validează partea tehnică, apoi muncitorii implementează. Este un proces colaborativ de succes“, spune Silviu, care vorbeşte foarte mult cu mâinile şi din când în când îşi aranjează ochelarii pe nas.

Acesta îmi mai spune că, după ce apare ideea, lucrurile se mişcă destul de repede. Compania se axează în principal pe mese, băncuţe, taburete sau măsuţe de cafea şi nu fac, cel puţin nu încă, scaune, paturi sau dulapuri. Produsele nu sunt standard şi pot fi customizate în alegerea tipului de lemn sau finisare. Alături de produsele lor, cei de la Materia au realizat diferite parteneriate cu alte afaceri de ceramică sau de obiecte de iluminat care se potrivesc brandului şi pot fi vândute împreună. Utilizarea lemnului recuperat în producţia mobilei oferă o dimensiune ecologică companiei, dar şi mai multe bătăi de cap, lemn fiind mai dificil de lucrat decât cel standard. „Fiecare produs trebuie să fie autentic şi singular, deşi este aceeaşi masă nu există una care să semene cu cealaltă, deoarece sunt realizate din lemn reciclat, astfel fiecare obiect este unicat într-o formă sau alta“, afirmă antreprenorul.

Provocările sunt şi la producţie, dar şi la livrare. „Cum introducem o masă de 8 metri într-o clădire de birouri? Masa vine asamblată deja şi sigur nu încape în liftul de marfă. O suspendăm cu macaraua“, spune Silviu zâmbind. „Am mai avut noi experienţe din astea cu mutatul mobilei când ne chinuiam patru oameni să mutăm o masă la un târg“, adaugă el amuzat.

Cele mai multe produse au mers spre Statele Unite, apoi în Europa, dar şi în România. Iar anul trecut compania s-a aflat într-o zonă de break even. „Anul ăsta lucrurile încep să capete o altă dimensiune şi se vede prin numărul de comenzi şi lucrurile încep să meargă mult mai bine“, este de părere Silviu Andrei Petran.

De asemenea, estimează că în 2017 vor putea începe lucrările la mărirea liniei de producţie, pregătesc un site pentru prezentarea produselor şi se gândesc să vândă chiar ei produsele online. Au în plan şi deschiderea unui magazin stradal pentru a le putea arăta clienţilor mobila. „Sunt foarte mulţi oameni care ne scriu că vor să vină să vadă produsele, dar noi nu avem unde să-i ducem. Cel mult putem să-i trimitem în fabrică la Sebeş. Ar fi foarte interesant dacă am avea un spaţiu dedicat, unde oamenii să vină să atingă produsele. Însă acesta trebuie să fie amplasat undeva central, ceea ce costă foarte mulţi bani. Este un nice to have, dar nu cred că o să se întâmple anul acesta. Dacă lucrurile merg bine, poate în 2017“, spune Silviu.

Până când îşi vor vedea propriul magazin pe o stradă din Bucureşti, Materia a încheiat un parteneriat cu Camelia Şucu şi vor avea o zonă de expunere în showroomul Class Living.

Contemplând ideea unui magazin Materia, Silviu Andrei Petran spune: „Cum ar fi dacă am vinde o parte din fimă (10%), să strângem un capital de lucru? Au fost oameni interesaţi, dar parcă nu-ţi doreşti să dai nimic din ceea ce tu ai făcut, în contextul în care lucrurile merg în direcţia potrivită. Poate ar merge mai bine dacă am avea această investiţie, dar poate este mai sănătos să meargă aşa. Să te forţeze pe tine să fii suficient de creativ să găseşti tot felul de soluţii. E o variantă. Nu este exclusă, dar în momentul ăsta nu este un lucru pe care ni-l dorim“.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/actualitate/afaceri/cum-au-reusit-trei-tineri-romani-sa-faca-bani-din-lucrurile-pe-care-restul-lumii-le-arunca-la-gunoi-16592610
16592610
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.