De altfel, începuseră să cocheteze deja cu domeniul. „Am zis să facem lucrurile puţin altfel: dacă lucram artizanal, nu era ceea ce trebuie, simţeam că piaţa se va duce în jos, vor fi oferte foarte multe şi preţuri cât mai joase; atunci ne-am gândit să facem bucătăriile diferite.” Din 2010-2011, şi-au propus să se axeze şi pe producţia şi vânzarea de mobilier pentru casă; pasul următor a fost să se concentreze pe producţia de mobilier de bucătărie. „Iniţial, ne hotărâsem să facem mobilă pentru acasă în general, adică să facem de toate. Acum doi ani am stabilit ca brandul Euphoria să fie dedicat exclusiv bucătăriilor”, explică Grosu, care spune că una dintre preocupările lor a fost să schimbe atitudinea de la nivelul pieţei. Astfel, deşi brandul Euphoria Kitchens Hall există din 2012, ei s-au concentrat mai mult pe dezvoltarea acestuia în ultimii doi ani. „Ne-a luat câţiva ani să ne pregătim pe partea de mobilier de bucătărie şi am ieşit pe piaţă doar atunci când am ştiut că suntem la un anumit nivel.” La trei ani după lansarea brandului, au deschis şi un showroom în Bucureşti.

Unul dintre pilonii pe care s-a dezvoltat acest brand este aducerea de angajaţi tineri în companie. „Cel mai important lucru este că am avut angajaţi foarte tineri, care au avut libertatea să se joace cât au vrut; acesta este un mare avantaj”, descrie el echipa de designeri, formată din cinci tineri cu vârste de aproximativ 24 de ani.

Compania se concentrează în prezent pe vânzări exclusiv în România, iar preţurile bucătăriilor se situează între 2.500 şi 25.000 de euro. „Nu am avut export. Ne-am dori, dar este destul de dificil să vinzi mobilier de bucătărie în prezent în afară. Poţi să le vinzi firmelor străine mobilă din România pe care să o vândă sub brandul lor, iar situaţia aceasta se aplică pentru majoritatea producătorilor de mobilă din România. E foarte greu să vinzi sub brandul tău afară, străinii sunt destul de naţionalişti.”

Situaţia de acum a exporturilor este strâns legată de istoria îndelungată pe care ţara noastră o are în domeniu. „Noi suferim de branduri, nu atât în ţară, cât peste hotare. Exportul de mobilă a început dinainte de 1989, când Ceauşescu trebuia să îşi plătească datoriile – şi chiar mai devreme de acel moment. Am avut o oarecare tradiţie în mobilier, dar nu era cu branding, pur şi simplu fabricile lucrau pentru alte firme de afară. În ultimii ani ai comunismului, de prin ‘80, regimul a exportat fără să-şi mai facă calcule, iar atunci fabricile de mobilă din România au fost căutate pentru că era relativ ieftin, situaţie care nu s-a întâmplat numai în domeniul mobilei. Clienţii caută în continuare fabricile vechi pentru aceste preţuri. Dacă acestea s-au desfiinţat, au rămas angajaţii de acolo care au preluat din afacere şi care o duc mai departe.”

Florin Grosu, spune că una dintre provocările cu care se confruntă în piaţa pe care activează este dată de construcţiile locuinţelor clienţilor. Potrivit lui, producţia de mobilier de bucătărie presupune unele dintre cele mai complicate aspecte tehnice, astfel că dificultatea proiectării este strâns legată de aceste spaţii. „Spaţiile din România nu sunt foarte prietenoase: construcţiile sunt strâmbe, iar dacă la prima vedere nu poţi să realizezi acest lucru, de-a lungul timpului ne-am lovit şi noi, şi foarte multe alte firme din domeniu, că trebuie să adapteze corpurile bucătăriei astfel încât acestea să se potrivească spaţiului clientului. Spre exemplu, la o deviaţie de un grad la baza peretului, poţi să ajungi la o distanţă de 7 cm la nivelul blatului”, explică antreprenorul. Pentru a face o comparaţie, el oferă ca exemplu situaţia întâlnită de un coleg al său care activează pe această piaţă în Elveţia: „Un amic a avut o lucrare în Elveţia şi nu era vorba despre o casă, ci despre o sală de sport cu un culoar de 230 de metri şi lat de trei metri. După ce a făcut măsurătorile de verificare, a constatat că spaţiul era perfect, conform cu cele din proiect.”

Piaţa mobilei a reintrat pe creştere în 2015; potrivit informaţiilor Asociaţiei Producătorilor de Mobilă (APMR) citate de ZF, fabricile de mobilă au produs mobilier în valoare de peste 2,5 miliarde de euro în 2016, din care 86% a luat drum