Un alt proiect al V for Vintage este seria de workshopuri dedicate designerilor. ”Vrem să-i formăm ca antreprenori, de aceeea am iniţiat această serie. Într-adevăr, ei sunt oameni creativi, dar pot fi şi antreprenori. Trebuie, însă, să înveţe să-şi administreze afacerea, să se promoveze. Aici se fac lucruri aplicate, se iau proiectele de nişă şi se analizează, se dezvoltă“, precizează Laura Călin. Spre exemplu, ultimul workshop a tratat tema promovării online, unde traineri au fost un expert în social media şi cu un designer. ”A fost foarte interesant şi feedbackul a fost foarte bun. Îl vom relua“, adaugă tânăra. Taxa pentru participarea la acest workshop este de 180 de lei. Momentan, antreprenoarea nu are în plan dezvoltarea altor proiecte, dar vrea ca anul următor să crească numărul de workshopuri. ”Am observat că studenţii şi absolvenţii de universităţi de design au partea creativă dezvoltată, dar nu ştiu să o aplice, nu ştiu să-şi dezvolte acest vis. Mi-aş dori să să-i învăţăm ce este un supply chain, ce înseamnă  expunerea internaţională, politică de pricing, tehnici de vânzare. Adică partea pragmatică“, spune Laura Călin, care plănuieşte să realizeze o serie de workshopuri cu bloggeri internaţionali. 

”Sunt foarte puţini designeri de la noi care au expunere internaţională - între 20 şi 30 -, iar publicul cunoaşte maximum cinci“, susţine antreprenoarea. Provocarea în acest caz nu ar fi lipsa de creativitate a acestora sau lipsa unor profesori buni, ci lacunele pe partea pragmatică, adaugă ea. ”Un designer fie reuşeşte să îşi dezvolte partea pragmatică, fie face un parteneriat şi aduce lângă el un om pragmatic, care să dezvolte brandul“, spune fondatoarea V for Vintage. Din punctul său de vedere, facultăţile sunt bune, dar ”nu o să înveţe niciun student la arte despre antreprenoriat; nici facultăţile economice nu te învaţă asta. În România se învaţă în continuare din experienţă proprie, din experienţa altora sau cursuri private, cum facem noi“. Important este ca aceştia să aibă cunoştinţele necesare, să aleagă dacă vor sau nu afacerea lor. ”Nu suntem toţi făcuţi pentru asta. Ideea e să îţi dai seama ce vrei şi, dacă eşti făcut pentru asta, să ai unde să te poţi educa“, explică tânăra antreprenoare.

Despre piaţa în care activează, Laura Călin consideră că se află încă în formare: ”Mi se pare că în România piaţa e dinamică; poţi să îţi faci o afacere şi să ai succes destul de repede. Depinde ce şi cum investeşti. Dar începuturile sunt încă uşoare. Dacă ai o idee bună, munceşti, eşti creativ şi eşti pe nişa care ţi se potriveşte, poţi să ai succes. Începuturile nu sunt atât de grele cum e în afară“, consideră fondatoarea Design FEED. Aceasta este, din perspectiva sa, şi cea mai mare oportunitate a domeniului pe plan local. ”Mi-aş dori să fim pe panta asta cât mai mult posibil şi să nu ne atingem potenţialul. În momentul în care îţi atingi potenţialul maxim nu mai creşti. Doar ideea că se poate mai mult şi că e loc reprezintă o idee destul de confortabilă“, consideră antreprenoarea. 

Întrebată care sunt variabilele determinante pentru un designer bun, rezumă prin ”succesul este dat de ceea ce creează“. ”Cum se poziţionează, cum relaţionează cu publicul, cum se promovează, politica de preţ pe care o aplică şi cât de mult timp dedică afacerii. Şi, mai ales, organizarea şi viziunea pe termen lung“, completează ea lista de calităţi necesare. Prin urmare, lozinca ”trăieşte clipa“ şi creativitatea nu ar trebui să fie invers proporţionale cu cele de mai sus. ”Da, facem tot ce putem, dar tot în momentul de faţă trebuie să-ţi planifici afacerea, timpul şi proiectele“, conchide antreprenoarea. 

Piaţa locală de modă este una atipică. Analiştii şi executivii din domeniu afirmă că în România numărul de retaileri pe acest segment este comparabil cu cel de pe pieţele dezvoltate. Motivul? Românii sunt pasionaţi de modă şi de trenduri şi sunt mai dispuşi să dea bani pe haine şi încălţări în comparaţie, spre exemplu, cu vecinii cehi şi polonezi, deşi salariile sunt la jumătate, conform datelor ZF. Piaţa locală a modei postează cel mai puternic avans dintre cele cinci pieţe europene analizate de ZF, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Germania. Astfel, vânzările au crescut cu 10% anul trecut comparativ cu 2015, iar pentru acest an este previzionat un plus de 7%, de două ori mai mare decât în cazul următorului clasat.