Flerul lui Smiley adusese compania la o situaţie financiară neaşteptat de bună: HaHaHa Production rula afaceri de 1,1 milioane de euro, iar creşterile anuale erau de 20%. „I-am spus că este un om norocos, să reuşeşti să faci atât de multe fără să ai foarte multe date despre business este remarcabil.” Veniturile şi-au continuat tendinţa crescătoare, iar anul trecut au ajuns la 1,6 milioane de euro, în contextul în care afacerile din domeniul muzical urmează o pantă descendentă. „Piaţa s-a lărgit foarte mult, oricine poate să facă muzică acum, nu îţi mai trebuie neapărat un studio unde lucrează profesioniştii. Practic, dacă eşti şi un copil de 12 ani şi poţi să faci muzică, ai şansa ta şi te baţi cu Universal Music, Warner Music, Sony Music, de la tine din dormitor sau cocoţat pe munte; nu îţi trebuie marketing, nu îţi trebuie nimic şi te baţi cu toţi aceşti oameni.”

Chiar dacă în România nu a observat astfel de exemple, la nivel internaţional acest tip de artişti poartă numele de ghost producers şi sunt acei copii care produc muzică foarte bună şi sunt vânaţi de producătorii mari, care le cumpără muzica pentru un preţ fix şi le iau toate drepturile de producţie. „N-o să auzim niciodată de un copil de 14 ani care a făcut o piesă pentru Major Lazer, spre exemplu. I s-au închis toate porţile atunci când i s-a cumpărat muzica, dar el există.”

Filip Maria observă că în timp ce sistemul acesta s-a dezvoltat foarte repede, businessul nu a ţinut pasul cu dezvoltarea şi există foarte multe lacune pe care oamenii din industrie încearcă să le astupe. „Dacă nu o să schimbe nimeni felul în care se face businessul în epoca digitală modernă, nu văd cum am putea ajunge la o creştere în domeniul muzical şi în domeniul artistic în general.” Digitalizarea a creat o altfel de monetizare şi sistemele vechi financiare şi de marketing au rămas în urmă, la sistemul clasic. El a remarcat că oamenii de marketing, de pildă, chiar dacă folosesc platformele digitale, nu le folosesc la un potenţial mare şi nu investesc foarte mulţi bani în acestea. Unul dintre efecte este scăderea veniturilor artiştilor din YouTube, ca urmare a scăderii investiţiilor în publicitatea pe această platformă: „YouTube a aplicat un sistem prin care filtrează contentul de calitate şi acum oamenii de marketing nu mai sunt mulţumiţi, deşi acesta există de de ani de zile. Bugetele alocate acestei direcţii sunt infime, cu precădere în România faţă de Germania, Austria, Anglia, America”. 

Potrivit lui, acestea nu sunt justificate, în contextul în care o singură piesă poate să ajungă la zeci de milioane de vizualizări: „Un milion de vizualizări înseamnă în termen de rating de televiziune 18,49; în termeni de rating TV, un punct de rating înseamnă cam 50.000 de oameni pe categoria 18-49 urban. Practic, în 24 de ore Andrei Maria a făcut cu ultima piesă aproape 20 de puncte de rating. Milionul de vizualizări a fost făcut organic, fără să investească în reţelele sociale. „Muzica bună se vinde, dar trebuie să o faci să fie bună, nu există o reţetă în care să spui trebuie să pui 5% marketing, management 2%, muzică 50% etc. până la 100%. Muzica este 100%, celelalte lucruri sunt auxiliare, poţi să le faci sau nu. Muzica trebuie să transcendă aceste noţiuni de business.” 

Costul unei reclame pe YouTube în contextul unui milion de vizualizări este scăzut în România, cuprins între 150 de dolari şi 300 de dolari, în timp ce în TV sumele sunt mult mai mari, spune Filip Maria. Suma este mai mică însă şi faţă de cea aplicată în urmă cu câţiva ani, când costurile de publicitate prin YouTube ajunseseră la peste 1.000 de dolari pe un milion de vizualizări, pentru acelaşi conţinut pentru care acum se aplică un tarif de sub 300 de dolari, pe acelaşi conţinut. În cazul fratelui său, de pildă, online‑ul nu reprezintă o sursă consistentă de venituri, cele mai multe vin tot din offline.

HaHaHa Production câştigă din câteva departamente mari: studioul, producţia muzicală – pentru jucărorii din industria muzicală locală, pentru clienţi din zona de spoturi publicitare, din cinematografie şi chiar şi de persoane fizice (cu o pondere de 10% în venituri). Alte venituri sunt din activităţile de booking, pentru organizarea concertelor şi vânzarea biletelor (20% din veniturile HaHaHa Production). Alte venituri se datorează activităţii de management artistic (aproximativ 10%) şi aproape 50% este partea de vânzarea de produse, printr-un magazin pe care l-au făcut anul trecut şi care reprezintă un proiect pentru fanii casei de producţie şi ai artiştilor acesteia. Un hit poate să genereze venituri cuprinse între 25.000 şi 50.000 de euro pe an în România, însă, potrivit lui Filip Maria, poţi să ajungi la maximum două hituri pe an. 

O piesă poate genera însă şi venituri suplimentare; valoarea contractelor de imagine variază foarte mult, între 100.000 - 150.000 de euro şi chiar şi peste acest prag. Totuşi, sumele sunt mai mici decât în ţările mai dezvoltate, unde o piesă poate aduce milioane de euro unui artist, şi chiar şi unui autor, de-a lugul vieţii. „Muzica îţi creează venituri pe o perioadă destul de lungă, dar evident că după primii ani de viaţă a melodiei, veniturile scad, dacă o să mai faci 500 de dolari cu piesa peste cinci ani este OK. Dacă plasezi piese într-un film, de reclamă, atunci ea poate prinde viaţă din nou şi radiourile, digital streamingul o activează pentru userii de platforme.”

Andrei Maria, spre exemplu, are venituri şi din piesele lansate acum 10 ani, acestea având o pondere de 5-6% din cele totale. În opinia sa, iTunes este pe moarte, Apple are Apple Music, sistemul de streaming; tendinţa este ca omenii să asculte muzică pe baza unor abonamente, având un catalog uriaş de muzică pentru 6 dolari sau 12 pentru trei membri ai familiei. „Deocamdată însă românii nu sunt foarte deschişi să plătească pentru astfel de conţinut, deocamdată ascultă muzică pe YouTube şi folosesc site-urile de torrente, dar mentalitatea se schimbă.”

Printre cele mai recente proiecte digitale ale HaHaHa Production se află folosirea aplicaţiei Stickchat, un proiect realizat în parteneriat cu T-Me Studios şi care include GIF-uri cu expresii folosite de Smiley de-a lungul timpului (reunite într-o colecţie numită #cumarzicesmiley ) şi care pot fi utilizate pe orice reţea socială. „În momentul de faţă, legătura dintre artist şi oamenii care-l ascultă este cu totul altfel decât acum 20 de ani. Acum 20 de ani, un artist, un om de televiziune sau o persoană publică era oarecum intangibil – acum, toţi oamenii îşi doresc să fie cât mai aproape de artistul preferat şi vor să ştie cât mai multe detalii despre viaţa lui sau a ei, produsele digitale de acest tip mă ajută pe mine să fiu în contact cu oamenii care mă ascultă, mă urmăresc”, descrie Andrei Maria obiectivele pe care le atinge prin acest tip de proiecte.

Artistul din prezent nu mai înseamnă doar muzica sau filmele pe care le face; trebuie să filmeze live pe Facebook, pe Instagram, trebuie să dezvolte aplicaţii etc. „Cu cât faci mai multe lucruri, cu atât eşti mai conectat cu oamenii care ascultă muzica. În momentul de faţă este foarte multă muzică care apare în fiecare zi. Ochii care nu se văd se uită. Muzica rămâne, doar că muzica ta, nouă, trebuie să fie în feedul lor”, explică Andrei Maria. De anul trecut a început să se concentreze şi pe de dezvoltarea canalului de YouTube, care nu avea conţinut; în 2017 a început să includă pe acesta şi câteva episoade legate de preocupările lui; a lansat totodată vlogul Smiley Omul. „Cred că prezenţa unui artist nu trebuie să fie simţită doar la TV sau la radio, trebuie să fie în special pe internet, pentru că internetul nu reprezintă numai prezentul, ci şi viitorul. Trebuie să fii acolo, noua generaţie foloseşte televizorul pe post de mobilă, pe post de oglindă sau să-l conecteze la internet.” În prezent nu are niciun obiectiv de monetizare a acestor platforme digitale, dar nu exclude că de la un anumit punct acestea vor putea să genereze venituri. 

Obiectivele sale pe termen mediu includ şi lansarea unui album în limba engleză. „Este o certitudine acest lucru, am deja câteva piese făcute şi o să mai auziţi pe parcursul acestui an ce pregătesc pentru 2018.” Pentru realizarea lansării pe pieţele internaţionale, lucrează umăr la umăr cu fratele său. „Nu cred că putem să facem aici mai mult decât am făcut până acum şi atunci vom încerca piaţa externă”, explică Filip Maria. De doi ani lucrează cu autori americani, şi cu parteneri care vând muzică în afară. „Mergem pe două fronturi, cu producţia muzicală şi cu lansările de artişti. Încercăm să lansăm un artist, vedem cum se comportă piaţa şi apoi vom continua.” 

Şi-au propus să crească şi veniturile din business to business prin realizarea de servicii la cerere pentru companii, să se dezvolte în industria de spoturi, cinematografică şi chiar şi de gaming, nişă „pe care nu o exploatează deocamdată nimeni în România”. Cele mai mari satisfacţii pentru Andrei Maria se leagă de evoluţia unei piese lansate: „Cele mai mari satisfacţii pe care le am sunt, în ordine descrescătoare: momentul în care creez piesa apoi cel în care fac clipul, precum şi momentul în care radiourile difuzează piesa, când văd că oamenii share-uiesc piesa pe Facebook, se filmează cântând în maşină o piesă de-a mea, de exemplu. Acestea sunt cele mai mari satisfacţii, alături de aceea de a realiza ceva din nimic”.

Iar astfel de realizări sunt în prezent la îndemâna tuturor celor dispuşi să muncească în această direcţie. Andrei Maria îi sfătuieşte pe tinerii care îşi doresc o carieră în muzică să înceapă prin trimiterea unui demo la casa lor de producţie; la fel ca în cazul CV-urilor primite de recrutori, să fie atenţi totuşi la cum îl realizează. „Este important cum te prezinţi. Şi noi suntem debutanţi în alte ţări şi când trimitem un demo, acesta seamănă cu o piesă terminată. Unele dintre mailurile pe care le primim sunt bune, dar sunt şi multe care conţin doar versuri, de exemplu.” Îi încurajează pe cei care au o aplecare spre zona artistică să se mobilizeze în această direcţie. „Oamenii trebuie să înţeleagă acum că este la îndemâna oricui să trimită un demo, de 100 de ori dacă e nevoie, să vină la un casting, există emisiuni de talente, există medii în care îţi poţi promova piesele, clipurile sau orice. Orice creaţie faci este la îndemâna ta să o faci cunpscută: îţi faci cont pe YouTube, pe Facebook. Dacă ai făcut ceva bine, cu siguranţă se vor găsi nişte oameni care să remarce asta.”

150.000 DE EURO investeşte anual HaHaHa Production doar în producţia muzicală, în echipamente şi software, în excursii şi călătorii asigurate producătorilor în întreaga lume

7-8.000 DE EURO reprezintă valoarea la care se plasează costul mediu de producţie al unui videoclip în România

25.000 DE EURO a costat cel mai scump videoclip realizat de HaHaHa Production, pentru piesa «Criminal» (Smiley ft. Kaan)

cu 20% A CRESCUT anual afacerea HaHaHa Production

1,6 MILIOANE de euro reprezintă cifra de afaceri înregistrată de casa de producţie HaHaHa Production anul trecut

17 ANGAJAŢI lucrează în prezent în casa de producţie; numărul total de colaboratori ajunge însă la 100